Poate fi un general poet?
La inceputurile mele in afaceri, ca sa reusesc, a trebuit sa imi omor visurile copilariei, sa transform acel copil intr-un adult pe care se poate pune baza si care sa sparga barierele conditiei sociale. Am tinut firmele care mi-au picat pe mana intr-o maniera uneori dictatoriala, dar era singura modalitate pentru un pusti visator sa creasca intr-un domeniu care dadea putine sanse de evolutie.
Si am crescut…
In afaceri trebuie tot timpul sa te folosesti de un muschi pe care il dezvolti. Acest muschi e ca o lupa. Faci „zoom out” ca sa poti vedea totul in ansamblu, sa nu scapi vreun detaliu.. iar in momentul in care faci asta poti vedea directia si lucrurile care nu merg.. Urmeaza un „zoom in” ca sa poti sa vezi ce se poate face acolo. Apoi „zoom out” din nou.. „zoom in” .. si iar, iar, iar.. Muschiul se intareste si totul se face mecanic la un moment dat.
Treaba de antreprenor/manager e data de agenda, de integritate, de vointa de fier.
Insa nu e de ajuns!
Orice antreprenor este un poet omorat in fasa.. Pentru a construi ceva, mai ales cand esti la inceput, trebuie sa darami ceva. Si in momentul in care pleci la drum ai nevoie de toata hotararea de care poti da dovada, de toata rigiditatea ca sa nu te intorci din drum.
Mai tarziu o sa iti fie dor de copilul din tine. Depui efortul necesar, schimbi emotii si energii fantastice, duci proiectul in care numai tu credeai la un nivel la care incep si altii sa creada in el.
Insa tu ai omorat o parte din tine care trebuie adusa la viata ca sa poti creste in continuare.
Nu poti creste fiind doar creativ, fara o baza in lumea reala.
Nu poti creste doar respectand niste proceduri si fiind o mana de fier.
Ai nevoie de mai mult. Ai nevoie de intregul tau potential. Trebuie sa testezi din nou, trebuie sa te educi constant, trebuie sa cauti oameni care sa iti semene, trebuie sa poti duce limitele dincolo de ochelarii de cal ai unui manager mediocru si inchistat.
Un exemplu concret de ingustare a solutiilor creative este dat de celebrul experiment din 1954, folosit de Duncker. El dadea participantilor o cutie de chibrituri, o cutie cu pioneze si o lumanare, dupa care li se cerea sa fixeze lumanarea pe perete fara sa dea cu ceara pe masa. Tendinta era ca lumanarea sa fie zdrobita de perete, iar cutia era considerata un accesoriu care doar purta pionezele. Exemplul il gasiti in poza urmatoare.
Mai tarziu varianta a fost putin modificata. S-au format doua grupe, pentru a observa comportamentul pe doua directii. Prima grupa a fost anuntata ca exista un premiu in bani pentru cel care gaseste solutia cel mai repede. Cea de-a doua grupa a fost anuntata ca experimentul este unul strict social (fara miza). Cum experimentul presupunea creativitate din partea participantilor, nu mica a fost surpriza ca prima grupa sa fie atat de inchistata de premiul in bani incat timpul mediu de rezolvare a fost aproape dublu decat cel de-a 2-a grupe.
Concluzia – banii recompensa, competitia, timpii limita afecteaza grav creativitatea. Pentru motivarea oamenilor banii sunt cea mai proasta solutie in acest caz. Pentru activitati mecanice, de cantitate, de efort.. banii sunt un motiv extrem de bun ca sa si reusesti.
Insa cand vorbim de partea creativa, trebuie sa luam in considerare cu totul alt cadru decat banii.
De aici vine celebra expresie: „Think outside the box.” Prima reactie, perfect normala, este sa dam un cadru extrem de restrans pentru a rezolva o sarcina. Atat de restrans incat de multe ori pierdem foarte multe detalii, doar in dorinta de a rezolva repede sau de a stabili regulile care sa ne ajute sa castigam.
La un experiment similar (nu cu lumanari insa) am participat acum o saptamana, din cateva zeci de echipe doar 4 au intuit solutia corecta de a obtine rezultatul. In cadrul echipei noastre a fost o treaba interesanta, pentru ca ceilalti se apucasera de exercitiul in sine cu mult devreme ca noi. Ce am facut diferit a fost ca am verbalizat toate directiile si cerintele experimentului pana am ajuns la cheie. Restul a fost simplu pe urma.
Surpriza a venit insa din alta parte. Toti eram antreprenori si manageri de toate felurile posibile. Cei mai competitivi dintre noi, cei care s-au autointitulat ca fiind foarte stricti inca de la inceput, care s-au autointitulat lideri etc etc – au avut cele mai proaste rezultate. Ei deja se ancorasera in acea stare si isi pusesera ochelarii de cal. La final cele 4 echipe erau concentrare pe a demonstra sistemul, iar ceilalti incercau sa inventeze reguli ca sa ne descalifice pe noi.
Era prea simplu ca sa incerce varianta simpla, care sarea in ochi.
A fost foarte fain, oricum.
Concluzia pe care vreau sa o transmit, insa. Cu totii avem latura creativa si latura stricta din noi. Cei mai creativi dintre noi trebuie sa lucreze mult pentru a se organiza (pentru a deveni mai stricti) ca sa obtina rezultate concrete, iar cei foarte stricti trebuie sa lucreze la partea creativa.
Asa ca nu e nimic rau ca din cand in cand sa inchizi telefonul, sa inchizi e-mailul si sa dai drumul la o melodie care sa te trimita in stare de „flow” (creatie). Tot ce mai trebuie este sa inchizi si ochii si sa visezi. Rezultatele vor fi uneori socante. Si totul tine exact de acelasi muschi care trebuie dezvoltat, intarit..
Nu uitati ca pe 19-22 mai avem Bootcampul de Afaceri de la Bran. Vom invata cum sa pornim o afacere si cum sa o facem profitabila. Daca vrei sa te inscrii, va trebui sa te grabesti. Detaliile complete le ai aici: http://construimimperii.ro/bootcamp-9-descopera-antreprenorul-din-tine
Foarte interesant articolul. Eu ma inscriu in categoria celor stricti, dar am constatat ca,uneori daca ma concentrez imi pot dezvolta si latura creativa. Se mai intampla sa imi vina cate o idee si ma poticnesc acolo in loc sa gasesc mai multe. Daca imi poti da multe informatii cu privire la dezvoltarea laturii creative cred ca mi-ar fi de ajutor.
Multumesc!
aceste articole ma ajuta foarte mult ca sa ma dezvolt. am prins mare incredre in voi, deoarece sunt cateva lucruri pe care le-am invatat din proprie experienta, dar care m-a costat mult timp si bani pierduti.
eu nu sunt antreprenor, cred ca o sa devin foarte curand, sunt manager, lucrez pentru cineva.
cred ca eu sunt mai creativ sub termene limita si sub tensiune, adrenalina ma motiveaza ….
@Florin – cam toti antreprenorii actioneaza cel putin acceptabil sub termene limita si sub tensiune. Nu la asta m-am referit. Asta e doar una din laturi. Teoretic este bine ca sa poti lucra bine si in lipsa termenelor limita si a tensiunii, si in prezenta lor.. 🙂 Succes!
‘ Pentru a construi ceva, cand esti la inceput, trebuie sa darami ceva ‘, imi place linia asta! Foarte buna distinctia dintre latura creativa si cea stricta.