Cultura si modul spartan de viata ne sunt cunoscute in special datorita ecranizarilor de la Hollywood (celebrul film “300”, cu Gerard Butler in rol principal).
Insa de-a lungul timpului modul in care spartanii vedeau viata si se antrenau pentru singurul rol pe care il puteau juca in societatea lor, acela de soldat – a fost idealizat de catre celelalte culturi.
Explicatia este destul de simpla – celelalte culturi erau fascinate de ceea ce se intampla in Sparta, dar in realitate – majoritatea scrierilor despre orasul stat din Grecia antica au avut ca autori non-spartani. Asa ca aceste scrieri nu puteau fi cu adevarat obiective, multe dintre relatari fiind mai degraba considerate mituri decat adevar.
Spartanii erau prea ocupati sa fie spartani – ca sa aiba timp sa si scrie ceva sau sa isi descrie modul de viata. 🙂
Sparta a avut un rol dominant in istorie, de la formarea orasului (anii 900 inainte de Hristos) pana la cucerirea Greciei de catre Imperiul Roman (anul 146 inainte de Hristos).
Calea spartana
Sparta a fost una dintre cele mai mari puteri militare ale vremii, insa asta a avut foarte mare legatura cu “rigiditatea” culturii spartane. Asta este si motivul pentru care cuvantul “spartan” a devenit sinonim cu un stil de viata auster.
Spartanii erau trecuti inca de la varste fragede printr-un program fizic foarte intens, dar si prin teste dure – pana in punctul in care erau considerati cetateni cu drepturi depline.
Primul test – inspectia fizica la nastere
Fiind o cultura militara care avea ca valoare suprema conditia fizica, nou nascutii de sex masculin erau adusi in fata unui consiliu care decidea daca sunt sanatosi si pot deveni soldati. Bebelusii care aveau defecte fizice erau parasiti in vecinatatea orasului si cei mai multi mureau, daca nu cumva nu erau gasiti de catre straini si adoptati.
Parenting-ul spartan
Pana la sapte ani copiii erau lasati in grija parintilor. Insa acestia deseori isi ignorau pruncii atunci cand plangeau, ba chiar le interziceau. Erau luati in deradere daca le era frica intuneric, animale, zgomote si erau incurajati sa fie puternici fizic si psihic, dar si sa se comporte ca atare.
Scoala militara
La varsta de 7 ani baietii erau luati din grija parintilor si erau dusi in asa zisele “agoge”, sinonim pentru scoala militara, sponsorizata integral de catre stat. Programul de educatie se baza in special pe exercitii fizice, conditia fizica fiind o valoare suprema in societatea spartana.
Erau educati in arta razboiului, erau pusi sa isi vaneze singuri mancarea si deseori erau infometati si privati de apa sau pedepsiti fizic, ca sa faca fata nevoilor primara si sa suporte durerea.
La varsta de 12 ani – erau obligati sa inopteze in aer liber doar cu o mantie pe ei – si sa se descurce singuri cu mancarea in totalitate. Orice semn de lasitate, vaicareala sau timiditate in actiune – era pedepsit sau luat in deradere de catre ceilalti.
Fetele
Fetele aveau voie sa ramana in grija parintilor dar, de asemenea, erau educate in acelasi stil, care punea accent pe conditia fizica si duritate – in ideea in care rolul lor principal era sa nasca mai apoi copiii sanatosi, dar si sa ii educe in aceeasi filozofie.
Femeile, mai tarziu, erau cele care conduceau orasul din punct de vedere decizional/politic/economic, atunci cand barbatii plecau in razboi, motiv pentru care si educatia lor “spartana” era prioritara.
Ironic este ca rolul femeilor in cultura spartana era mult mai important decat in al altor culturi. Iar principala deosebire era Sparta punea pret inclusiv pe educatia femeilor, pe cand la alte popoare femeilor le era interzisa educatia.
Rolul barbatilor in societatea spartana
Barbatii aveau un singur rol in societatea spartana – acela de a fi soldat. Iar soldat deveneai la varsta de 20 de ani, dupa ce iti incheiai educatia in “scoala militara”. Cariera militara dura pana la varsta de 60 de ani si era singurul mod in care puteai ajunge cetatean cu drepturi depline in Sparta.
Toate celelalte activitati (agricultura, negot, olarit etc) erau atribuite claselor inferioare, libere, dar cu statut de non-cetateni sau sclavilor.
In filmul 300 exista o scena care descrie modul in care se percepeau spartanii. Chiar inainte sa lupte cu persanii, armatei spartane ii vine in ajutor un numar foarte mare de greci “liberi”.
Daxos, care se afla in fruntea grecilor, cand vede numarul mic de spartani, il ia in deradere pe regele Leonidas:
– Credeam ca Spartanii vor veni macar in acelasi numar ca al nostru…
– Si nu este asa? Tu, cel de-acolo, care este profesia ta?
– Olar, sir!
– Si tu?
– Sculptor…
– Sculptor… Si tu?
– Fierar!
– Spartani! Care este profesia voastra?
– HO! HO! HO!
– Vezi, prietene? Am adus mai multi soldati decat ai adus tu!
Calea catre statutul de cetatean
Pe parcursul scolii militare, dar si mai tarziu, tinerii erau supusi foarte multor teste: intrau in competitii, erau batuti, erau ridiculizati cand aratau slabiciuni, li se interziceau deseori mesele iar ratiile de mancare de multe ori erau “doar” suficiente.
Spartanii supraponderali erau, de asemenea, ridiculizati sau goniti din cetate. Mancarea in alt sens decat nutritie era privita precum un viciu, la fel cum era privita si dependenta de alcool. Spartanii care exagerau cu alcoolul erau constant ridiculizati in fata celorlalti.
Daca varsta de 20 de ani barbatii deveneau soldati, abia la 30 de ani, dupa un deceniu de serviciu militar, erau numiti cetateni cu drepturi depline. Singura cale ca sa fii numit cetatean trecea prin scoala militara. Odata ce erai cetatean aveai dreptul sa te si insori, ca barbat (femeile obtineau dreptul asta la 20 de ani).
Casatoria era privita drept o datorie a spartanilor pentru a duce la nasterea copiilor. Asa ca burlacii, de asemenea, erau priviti cu ochi rai, pentru ca nu isi indeplineau datoria fata de societate, si erau luati in deradere.
Ce putem invata din cultura spartana?
Bineinteles ca articolul este unul metaforic. Cultura spartana a nascut fascinatie in randul altor popoare si a ramas in memoria noastra pentru dedicatia rolului de soldat.
Tot acest stil de viata a pornit, initial, din nevoia de supravietuire. Numarul membrilor din alte “triburi” era cu mult mai mare decat al spartanilor iar numarul sclavilor, in special, era majoritar. Conflictele din zona si revoltele dese ale sclavilor au dus catre un mod de vedea viata – care sa permita supravietuirea in acel context.
Fiecare dintre noi – putem identifica ce inseamna “Sparta” pentru noi si ce inseamna cariera militara.
1. Decide-te ce inseamna “soldat” si “cetatean” pentru tine
Daca spartanii se nasteau pentru a fi soldati, diferenta este ca tu poti decide pentru ce te-ai nascut. 🙂 Poti alege ca “soldat” pentru tine inseamna sa fii antreprenor, agent de vanzari, pictor, autor de carte, muzician, sportiv etc.
Din momentul in care te-ai decis, asta este “calea” ta. Va trebui sa subordonezi tot ceea ce faci rolului pe care ti-l doresti. Actiunile, comportamentele, gandurile – trebuie sa fie ale unui “soldat”.
Singura cale ca sa fii “olar” (vezi dialogul de mai sus) in loc de “soldat” este sa lasi sa intervina in viata ta orice altceva care te defocuseaza si te departeaza de la telul pe care il ai.
Dependentele sau viciile pe care le ai, obiceiurile neproductive pe care le duci “in spate” – toate acestea le poti privi precum spartanii priveau viciile care nu aveau legatura rolul de soldat (mancarea in exces sau alcoolul).
Faptul ca te “joci” pe calculator prea mult, ca stai in fata televizorului si te uiti la emisiuni tampite, ca pierzi timpul pe facebook – toate pot fi mult mai usor depasite, daca privesti din aceasta perspectiva.
Intrebari bune aici:
- ce inseamna “soldat” pentru tine?
- cum se comporta un “soldat“?
- ce din viata ta nu este aliniat la rolul de “soldat”?
2. Antreneaza-te zilnic pentru asta!
Una dintre cele mai puternice valori in societatea spartana tinea de conditia fizica ireprosabila. Pentru asta – zilnic se antrenau din greu, fara intrerupere – prin competitii sportive, exercitii fizice, alergare etc.
La nivel metaforic, pentru ce te-ai decis tu ca te-ai nascut (oricat de stupid ar suna asta), exista “conditie fizica”, antrenamente zilnice care te tin in forma.
Pentru un agent de vanzari – antrenamentul zilnic poate insemna un numar de interactiuni pe zi cu potentialii clienti.
Pentru un autor – inseamna un numar de cuvinte pe care sa le scrie zilnic.
etc.
Excelenta se obtine prin “lucrurile marunte” pe care le faci zi de zi, la nivel de obicei implementat. De cele mai multe ori acest “antrenament” zilnic nu este “consumator” de timp. Poate insemna minimul nenegociabil pentru tine, ca sa ramai conectat la acest rol.
Obiceiul pe care il vrei format aici (legat de antrenament) este mai important decat “cantitatea” efortului depus. Cu alte cuvinte – este mai important sa faci putin zi de zi, decat mult intr-o zi, dar cu pauze mari.
Intrebari bune aici:
- cum se comporta zilnic “soldatul” care vrei sa devii
- ce actiuni si comportamente are zi de zi, fara intrerupere, ca sa atinga excelenta
- cum ma pot antrena in directia zilnic, fara distrageri, fara scuze, indiferent de vremea de afara, de sarbatori, concedii sau zile de nastere, astfel incat sa imi dau voie sa fiu “fit” pe termen lung
- care este minimul nenegociabil pe care il pot face zilnic si care ma tine pe directie?
3. Fa mai mult cu putin!
Este una dintre valorile principale ale celebrului brand “Zappos”, dar se aplica foarte bine si in acest caz. Daca “spartan” a devenit sinonim cu “auster”, metaforic inseamna ca este mai important cine esti si ce faci (calea in sine), decat confortul dat de posesiuni si dependente de orice fel.
Nu o masina care ia ochii celorlalti te ajuta sa fii “versiunea ta cea mai buna” (sau “soldat” in metafora asta), dimpotriva. Asa cum nici o casa mai mare sau un salariu mai bun.
Spartanii dispretuiau viciile si priveau mancarea doar in sensul de nutritie pentru conditia fizica ireprosabila pe care o vedeau. Mai multa mancare insemna slabiciune si te departa de la “scop”.
O poveste care da sens acestei lectii este cea a celebrului autor Stephen King, care a scris primul bestseller la o masuta incomoda, cu unul dintre copii in brate, de obicei. Dupa ce a devenit cunoscut, si-a cumparat un birou masiv si scump pe care si l-a montat in casa cea noua, unde cea mai buna camera a devenit spatiul lui de lucru.
Iar biroul respectiv a fost folosit in urmatorii ani nu pentru cartile care ar fi trebuit scrise, ci pentru a sustine corpul lui, inert de la droguri sau alcool. Abia mai tarziu a aruncat biroul respectiv, si-a pus o masuta intr-un colt al camerei, la fel de incomoda, care a dat nastere viitoarelor bestsellere.
Sa te inveti cu putin duce catre performanta, asta fiind si motivul pentru care austeritatea indusa, de cele mai multe ori, te ajuta.
In aceeasi gama – mi-aduc aminte de o intalnire cu un antreprenor milionar, care statea la birou pe un scaun de bucatarie. Cand l-am intrebat de ce nu-si cumpara un scaun directorial, ergonomic – a raspuns senin: “nu caut confort cand lucrez. Confortul nu ma ajuta sa ma concentrez si ma indeamna sa zac.”
Daca la aceasta imagine o adaugi pe cea a Imparatului Franz Joseph, care dormea intr-un pat metalic (aparent incomod) si care lucra de la o masuta de mici dimensiuni, incepi sa intelegi la nivel spiritual ce inseamna de fapt aceasta “austeritate”.
(pentru cei care cred ca traiesti mai mult cu un pat confortabil sau un birou decent, Franz Joseph a murit la varsta de 86 de ani in acelasi pat in care a dormit)
Cam atat pentru azi,
te astept cu ganduri despre articolul asta,
Daca ai vreo revelatie, nu ezita sa o impartasesti mai jos.
Impreuna crestem!
Cu drag,
Daniel Zarnescu
Minunat articol, multumim ca ne “trezesti”… de fiecare data din “confortul” starii noastre “de bine” mediocru… O zi minunata tututror!
Foarte interesant si bine gandit articol!
Foarte bun articol.
Imi place paralela facuta la orasul Spartei. Pot spune ca m-a motivat putin.
Mihai, motivatia vine si pleaca. Intrebarea pe care mi-o pun de fiecare data cand gasesc inspiratie undeva este: cum pot aplica in viata mea?
De-asta am si pus cateva intrebari introspective – care sa te ajute sa faci schimbari in directia pe care o vrei.
Motivatia este supralicitata din punctul meu de vedere: vine si pleaca.
Intrebarile raman:
– ce inseamna soldat pentru tine?
– cum se comporta un soldat zi de zi ?
– ce inseamna “antrenament zilnic” – ca sa ai o conditie fizica ireprosabila?
Astea sunt intrebarile care raman – si la care, daca raspunzi, poti face schimbari catre ceea ce vrei.
Excelent articol Te trezește la realitate Mulțumesc
Motivant! Exercițiul zilnic și disciplina ne duce în direcția dorită!
Super adevarat! Crestem intotdeauna atunci cand ne aflam in afara zonei de confort, atunci cand “doare”!
Niciun ostas nu se incurca cu treburile vietii, daca vrea sa placa celui ce l-a inscris la oaste. Si cine lupta la jocuri nu este incununat, daca nu s-a luptat dupa randuieli. 2 Timotei 2:4-5.
HMMMM ….. inteleg foarte bine austeritatea pe care si-au asumat-o spartanii…la un moment dat mi-am asumat-o si eu, si atunci am putut trece la next level….. acum sunt din nou in acea faza in care aleg sa ies din zona de confort pentru un nou nivel. Multumesc pentru articol, Daniel!
Deci..nu am cuvinte 😀 ! Este extraordinar ,motivational si extrem de interesant.
Te trezeste cu adevarat la realitate si-ti da puterea sa crezi in visul tau si sa te dezvolti din ce in ce mai mult pentru a deveni cel mai bun “soldat” in domeniul preferat .
Multumesc pentru un inceput de saptamana motivat si pentru ceea ce esti ,un om extraordinar,Daniel!
O saptamana fantastica!
Acum vreo doi ani chiar am vizitat palatul, si camera unde lucra zilnic imparatul Franz Joseph. Se spune ca el munca foarte mult in fiecare zi, mai ales pentru ca se considera cel mai mare servitor al poporului sau.
Asta este una dintre definitiile mele preferate cu privire la spiritualitate: sa fii o simpla unealta a ceva mai mare decat tine.
Salut! Eu cred ca oricat de “auster” iti propui sa fii, tot apare la un moment dat o slabiciune, un viciu, o scapare, care te poate demoraliza si destabiliza usor.
E greu sa controlezi totul. Asa mi s-a intamplat mie de curand. Insa merg pe ideea ca tot ce mi se intampla, se intampla cu un scop…
In rest, articolul se potriveste ca o manusa stilului meu actual de viata, de aia imi si permit sa-mi dau cu parerea.
Succes tuturor!
Dragos, daca ne uitam la sportivii de performanta, campionii adevarati nu sunt cei care nu au caderi sau momente destabilizatoare, pentru ca astea sunt inerente. Campionii sunt cei care gasesc calea catre performanta din nou si din nou. 🙂
Este chiar foarte usor sa fii distrat sau destabilizat, ai dreptate. 🙂
Eu cred ca un pic, un pic nu e chiar asa. Sunt de acord cu focusarea 100% si eliminarea confortului. Dar intre timp , omul a mai evoluat un pic spre ceea ce a venit sa faca pe acest pamant, ceea ce spartanilor le era interzis. Ei nu aveau dreptul de a decide ce vor sa faca ci era unica cale impusa imediat dupa nastere. Iar daca nu erau buni erau aruncati, selectati si in functie de puterea lor interioara acesti eliminati din randurile oamenilor cu drepturi sa supravietuiasca sau nu. Iar cei care erau selectati , la fel nu puteau decide ci doar sa lupte pentru supravietuirea in calea decisa de altii. Astazi, cred ca forta aceea de focusare 100% o putem gasi , obtine, accesa , doar daca reusim sa ne identificam activitatea care ni se potriveste: pasiunea. Iar pentru acest lucru trebuie sa invatam sa gandim. Gasind pasiunea vom putea obtine focusare 100%, vom putea munci eficient 100% ( pentru ca nu ma lasa acel ceva interior, din mine , ales de mine si nu de altul) si mai ales la sfarsitul unei zile in care ai facut toate acestea sa fii energizat tot 100%.
Ai dreptate 100%.> pentru tine?” – exact la asta se referea, la pasiune 🙂
Am si zis in corpul articolului ca acesta este unul metaforic. Iar intrebarea “Ce inseamna <
Ca de obicei, cea mai buna motivare este lunea 🙂 pentru o saptamana ” de foc”
In trecut, am auzit o vorba frumoasa ” calca acceleratia la maxim, orice racheta foloseste 80% din energie si combustibil, la decolare” …nu stiu daca se poate asocia aceasta vorba cu articolul de azi, dar am vrut sa o impartasesc si cu voi 🙂 ….Hai sa AMBALAM motoarele si sa ajungem cat mai departe saptamana aceasta!
Saluatare, Daniel.
Nu ne- am mai auzit de ceva timp.
Poate nici eu nu am avut foarte mult
timp, dar nici nu am avut sa raspund
la foarte multe articole. Asta este.
Un banc tare:
tatal: ti- am zis ca ai sa iei bataie daca zici ca esti cuminte si nu esti. Nu te- ai
tinut de promisiune.
pustiul: da, asa este. Daca eu nu m- am tinut de promisiune nici tu nu trebuie
sa te tii, asa- i?
1. prima data trebuie sa stii cine esti. sa te cunosti. ce fel de „soldat” esti
2.apoi, in fiecare zi sa ai un program care tinde sa te faca din ce in ce mai bun
in ceea ce faci. un program suficient de flexibil care sa- ti permita abordarea de noi orizonturi,
mai mult sau mai putin legate de ceea ce faci la un moment dat.
3. „la lupta” nu pleci cu mana goala. trebuie sa ai cunostinte, deprinderi, resurse materiale pe care
sa le poti utiliza in timpul „bataliei”. apoi, poate, nu poate. Sigur, vei descoperi alte resurse, interioare si exterioare care sa- ti permita sa te descurci in urmatoarele „batalii” care nu vor
intarzia sa apara.
Cunoaste-te pe tine si ai 50% sanse de victorie.
Cunoaste-te pe tine si cunoaste-ti adversarul, si victoria este a ta.
Sun Tzu
“adversarul” in cazul asta este metafora pentru: obiectiv, limitari exterioare si interioare (cel mai mare dusman esti tu, pana la urma), locul in care se va desfasura “competitia” / “batalia” / “actiunea”, planul etc.
Si calea ca sa iti cunosti cu adevarat adversarul este sa il iubesti 🙂 Chit ca esti tu sau cel din fata ta.
Da,aplicand aceasta mentalitate te ajuta sa elimini confuziile din viata ta,e ca un gps mental.Dar sa nu uitam ca ,nu toti sunt facuti pentru a fi soldati,unii sunt facuti sa conduca,altii sa slujeasca,dar nu inseamna ca unul e mai bun ca altul,fiecare e egal,si fiecare trebuie sa isi indeplineasca rolul.Fiecare are anumite daruri,ele trebuie descoperite,si folosite pentru a fi tu fericit,si dupa sa-i ajuti si pe ceilalti sa fie fericiti.Daca Leonardo da Vinci nu si-ar fi gasit vocatia de a fi sculptor,si ar fi facut altceva,nu ar fi avut aceleasi rezultate.
Mi-a placut articolul,te ajuta daca il aplici,dar trebuie sa stii si cum.Nota 10.
Iti urez o zi buna in continuare Daniel !
pictor*,nu eram atent,scuze.
Cu alte cuvinte Leonardo da Vinci a fost un soldat extraordinar 🙂
1 – toti sunt facuti ca sa “conduca” – daca intelegem prin a conduce metafora din spatele ei. Sensul evolutiei este – intai sa ma cunosc pe mine, abia apoi sa ii cunosc pe ceilalti. Cu totii putem sa fim proprii conducatori 🙂 Ca nu toti suntem, asta e alta discutie.
2 – O vorba care mie imi place extraordinar: “Castig sau pierd, nu sunt nici castigator nici pierzator.” Rezultatele punctuale sunt efemere, “calea” ramane o viata intreaga. De aceea sa desparti egoul de rezultatul punctual pe care l-ai obtinut si sa nu te definesti prin prisma lui – mi se pare esential. Daca ai un esec, nu inseamna ca esti un esec. Ci doar ca acum ai un esec. Daca invingi, iar, nu inseamna ca esti un invingator. Ci doar ca acum ai invins. Probabil este lectia cea mai grea dintre toate.
Foarte inspirational !
Augh! augh! augh !
E super vreau sa-ti spun ca incercam sa pun ceva economii de-o parte si cand castigam mai mult nu reuseam acum dintr-o suma mai mica reusesc….
Am revelatii datorita acestui articol., Super! 🙂
1. Sparta a jucat un rol important in istoria Greciei si definit pentru intreaga Grecie ce inseamna soldat.
2. Sparta a infrant Atena, care a definit pentru Grecia ce inseamna comert, colonizare si flota.
3. Modelul de “business” spartan nu a putut fi replicat. Ei au fost infranti de catre romani, care au avut un model de “business” mult mai competitiv, care a putut fi replicat intr-un mare imperiu.
4. Pana la urma si modelul roman s-a erodat, practic totul e in continua schimbare si exista solutii utile la anumite probleme, in anumite perioade de timp, pentru supravietuire.
Foarte bun articolul Daniel. Mi-a oferit informatii valoroase si chiar m-a ajutat sa am cateva revelatii. Asa ca l-am dat mai departe si altora. Ca de obicei, jos palaria! Multumesc!
Intradevar,din proprie experienta spun ca ,fara disciplina, organizare si perseverenta in a respecta ,,planul de bataie”(asta ca sa fiu in tonul articolului) zilnic ,sa nu te astepti sa ai si rezultate,
Foarte buna similitudinea !
Felicitari Daniel !
Esti pe drumul cel bun….daca nu stiai deja asta!!??
Articolul instigă la acțiune. Toți visăm, creăm în imaginația noastră fărâme ale vieții “perfecte”, după care ne întindem comod pe canapea. Pentru că în mod evident, începem de mâine. 🙂 Articolul tău m-a făcut să iau o foaie și un pix și să trec la treabă. Mulțumesc, Daniel.
foarte bun articol! multumesc mult!
Foarte interesant articolul! Imi place paralela intre viata spartanilor si viata noastra. Disciplina este extrem de importanta in drumul către succes!
Felicitari pentru articol! Mi-a placut foarte mult analogia dintre soldatii spartani si “soldatii” din noi. M-am regasit foarte mult in exemplele despre scriitori. Si eu am realizat ca am nevoie de un mediu nu neaparat incomfortabil, dar unul simplu, neutru, care ma tine alert si focusat pe activitatea mea principala. (De exemplu, acum la ora 21:00 sunt in facultate si am luat o pauza de la munca la o carte. Nu as fi facut asta in comfortul casei).
All in all, THIS IS SPARTA! (back to work)
Frumos articol, multumim!
Excelent articol Daniel, mereu ne surprinzi cu idei noi si mereu continui sa ne motivezi si sa ne infiltrezi incredere in noi. Multumesc pentru articol!
Excelent articol Daniel. Mereu ne infiltrezi incredere si prin articole ne redai ca putem face mai mult decit credem noi. Multumesc pentru articol!
Aseara am dormit pe jos, e adevarat m-am invelit.
Chiar dorm bine in afara patului, si când ma trezesc inchid in 5 secunde ciclul de somn.
Dorm pentru a imi odihnii organismul, pentru ca abia astept sa ma trezesc din nou sa ma antrenez.
Salut Daniel,
De fiecare data când primesc in inbox un nou email de la tine ce anunța un nou articol i-l citesc numaidecât, indiferent cât de strâns as fi cu timpul, pentru ca sunt foarte revelatoare.
Îți mulțumesc pentru experiența si “aha-urile” oferite!
Foarte bun articol , iar faza cu ideea de ,,austeritate” e super, m-am convins ca merg pe calea cea buna, ft mult conteaza sa te deprinzi cu putin , fericirea oricum vine din lucruri marunte 🙂
Super tare articolul!
Foarte bun articolul mai ales pentru cei care vor mai mult si vor sa continue chiar si atunci cand nu au motivatie! :))
Revelația mea a fost atunci când , ca simplu soldat , am condus o unitate militară de 1/3 hoți de București și 2/3 copii cu multe și înalte relații să ajungă locul doi pe țară , să scurtez programul de șantier de la 10 ore la 8 ore și am dat 3 învoiri săptămânal și 8 permisii pentru cei care mai voiau acasă , pe toată perioada stagiului militar efectuat din 01.1985 până în 06.1986 .
Și în alte situații când am fost ascultat , și am destule , s-au făcut realizari frumoase .
Păcat că nu am făcut și bani .
Ah , da . Se cheamă voluntariat , măcar dă bine în CV .
Daniel mi-a placut foarte mult articolul tau despre spartani si ce putem invata noi din viata lor. Multumiri !!!
Ma uimeste faptul ca citind articolele tale de fiecare data ajung la concluzia ca lucrurile sunt “facubile” si e mult mai putin complicat decat imi imaginam eu. Si in asta consta arta ta! 😉