Intro
Zan Perrion
in Monte Carlo Sessions
We don’t take time to be still
Era un studiu al celor mai de succes oameni din lumea afacerilor, cu diferite backgrounduri si diferite moduri de a functiona. Elementul pe care-l aveau in comun, in fiecare zi, in fiecare dimineata: isi luau timp si se intrebau „cine sunt eu azi? ce voi face azi?” Isi luau timp sa fie relaxati. In lumea moderna nu mai facem asta, ne bem cafeaua si ne grabim la munca.
Cand am iesit de pe banca facultatii si am inceput sa muncesc, mi-am dat seama ca eu trebuie sa stiu de dinainte incotro ma indrept. Era parte din natura mea, nu suportam ideea sa particip la un proiect fara sa ii inteleg mecanismul, ceea ce trebuia sa transmita si care era scopul lui, si asta in ciuda faptului ca eram doar o farama de nisip, poate, in structura lui.
Imi placea sa desenez schite, sa fac planuri de afaceri chiar inainte de a sti ce e acela un plan de afaceri in amanunt. Pe bancile facultatii imi placea sa joc fotbal si sa scriu cum o sa arate cafeneaua mea, adaugam proceduri de lucru, identitate vizuala, locatie, schita cu amenajarea meselor, facusem chiar si meniul. Era minte de visator, credeam ca scriind incontinuu la acel plan de afaceri, la un moment dat se va materializa.
La un moment dat un prieten mai intelept mi-a pus o intrebare: „Nu crezi ca ai pus caruta inaintea boilor?”
Am si acum acel plan de afaceri, o numesc dovada perioadei de romantism a vietii mele, cand visam cu ochii deschisi. Abia cand m-am angajat la Camera de Comert mi-am dat seama cat de mic sunt, de fapt. Imi trebuiau caramizi pentru fundatie. Nici macar fundatia cafenelei nu trebuia sa o ridic, ci fundatia mea, ca persoana, daca vroiam ca visurile mele sa devina realitate.
Si de la planurile ‘lungi’, am inceput sa lucrez la planurile scurte, sa le inteleg mecanismul. Inainte sa plec la birou, ma opream la o cafenea de langa locul unde locuiam atunci. Era de fapt o bodega, veneau oameni dimineata ca sa bea bere si, eventual, tarie – si asta la prima ora. Eu imi comandam o cafea, imi scoteam agenda si incepeam sa scriu ce urma sa fac in ziua respectiva. Se uitau toti cu ochii scosi la mine, nu intelegeau de ce imi fac „temele” acolo. Insa eu puneam fundatia pentru ce avea sa urmeze.
Cand faceam agenda aveam nevoie sa nu fiu deranjat. Daca imi faceam agenda la birou, nu apucam sa o fac nici pe jumatate ca eram deranjat cu alte sarcini – in felul asta agenda devenea secundara, desi in sinea mea intelegeam cat de importanta e pentru mine. Luandu-mi timp special pentru asta, la birou ajungeam cu agenda facuta si puteam sa imi fac treaba de soldat.
A fost prima lectie invatata de mine – cand iti faci agenda, iti trebuie propriile ritualuri si minimum de cadru ca sa iti permita sa vezi proiectele tale, ceea ce vrei sa faci, in ansamblul lor. Asa ca zilnic, prima sarcina pe care trebuia sa o indeplinesc in agenda si pe care o scriam era tocmai agenda zilei in sine, cu sarcinile aferente proiectelor in care eram bagat.
Ritualul agendei a ramas atat de inradacinat incat si acum, dupa atata timp, prefer sa imi fac agenda in alt loc decat la birou, cu o cafea langa mine si cu privirea intotdeauna concentrata pe ansamblul proiectelor si pe inghititurile mici pe care le puteam lua in ziua respectiva.
In timp mi-am dezvoltat propriul sistem dincolo de o insiruire de taskuri. Aveam categorii de sarcini, de la sarcinile de rutina care se repetau zilnic (mailurile, telefoanele, sarcinile diverse) pana la sarcinile de ansamblu, care impingeau proiectul mai departe de locul in care il lasasem cu o zi inainte. Cand terminam agenda estimam timpii pe sarcini, ca sa imi pot imparti ziua intr-un mod corect, calculam orele estimate de munca. La finalul zilei calculam cate din sarcini indeplineam si procentul de reusita in estimare.
Mi-am dat seama ca rutina este importanta pentru acumulare de experienta si niciodata nu m-am mai dat inapoi de la a face lucrurile pe care trebuia sa le fac. Totodata mi-am dat seama de importanta ritualurilor care sa te duca la excelenta. La delimitarea clara a vietii profesionale/personale, la importanta alimentatiei si a sportului.
Invatam toti sa devenim persoane mai bune pe fiecare zi care trece, dar adevarata provocare este sa invatam sa lucram cu noi, ca sa ajungem cat mai departe.
Ai grija sa nu o iei la vale, totul a fost in unele cazuri de buna calitate.
Bafta
Un articol minunat din care avem de invatat. Voi urma exemplul tau.
Multumesc.
Salut,
Eu am 3 agende de lucru, una la job si doua acasa.
1. Prima agenda este pe termen lung in care am planurile pe 10 ani, pe 5 ani si cele anuale si contine toate obiectivele de atins pe toate planurile.
2. A doua agenda are mai multe sectiuni planurile semestriale, lunare, saptamanale si zilnice.
(Prima pagina contine planurile pe 6 luni, a doua pagina planurile pe luna x, a treia pag planurile pe saptamana 1, si urmeaza cele 7 zile ale saptamanii, dupa care in acelasi sistem e toata agenda)
3. A treia agenda o am pe birou la job si Luni de dimineata fac planurile pe toata saptamana dupa care zilnic o deschid si revizualizez ce am de facut, bifez ce am facut, revad status-ul la obiective.
De azi o sa aloc 15 min dimineata pentru a stabili Obiectivele.
S’auzim de bine.
Mitel.
Vezi sa nu cazi in extrema cealalta 🙂 E am greu sa te tii de taskuri cand ai mai multe agende, E bine sa le incorporezi in aceeasi agenda, chit ca tu intr-o parte muncesti (esti angajat) iar in partea cealalta iti urmaresti un vis (probabil). Nu le poti sectiona foarte mult.
Ritualul meu de dimineata pentru o zi de succes:
– trezirea la 6:00
– primul lucru care-l fac este sa beau 0.5 L de apa (pentru asta trebuie sa umplu sticla seara si s-o pun in baie ca sa nu uit); tot in baie dupa ce beau apa fac „treburile”, imi curat dintii cu ata dentara si ii periez
– 30 de minute de exercitii fizice (incalzire, flotari, abdomene, genoflexiuni, yoga)
– pregatesc prima masa care de obicei e formata din: o banana, doua mere, o portocala, cateva seminte decojite de floarea sorelui, migdale si stafide……..toate astea le pun intr-un blender si dupa aceea mananc pasta ce a rezultat….
– dush
Ritual inspirat din programul „Wake up productive” a lui Eben Pagan.
Foarte tare. 🙂
Felicitarile mele, cam acelasi program incerc si eu sa mi-l incorporez in rutina de dimineata. O singura chestie as adauga, am citit ca in timpul noptii coloana vertebrala este scufundata in apa pentru hidratare si hranire, de aceea dimineata suntem putin mai inalti decat seara.
E foarte periculos sa faci miscare cand intre vertebrele tale se afla „pungi de apa”.
Vestea buna e ca deshidratarea din prima ora dupa trezire e de cam 93%, de aceea e recomandat ca in prima ora dupa ce te trezesti sa nu iti fortezi coloana.
Eu una stiu in principiu cam ce fac a doua zi si imi incep temele cu o zi inainte, adica ma documentez, imi pregatesc materiale, uneori le si invat, apoi dimineata la birou imi fac planul pentru ziua respectiva, la care de fiecare data se mai adauga activitati neprevazute care apar de obicei zilnic. Din pacate, ma trezesc dimineata foarte greu si din cauza asta nu am timp sa imi fac planul de acasa sau in alta parte. Imi propun in fiecare dimineata sa ma trezesc mai devreme dar nu imi iese. O sa perseverez.
Sa ne anunti cand ai reusit. E vorba doar de 30-45 de minute in plus, timp in care te relaxezi, bei o cafea si iti notezi ce vrei sa faci in ziua respectiva. O sa vezi o diferenta fantastica.
Ritualul meu: Ma culc la doua, ma trezesc la 9. Nu-mi fac patul, ma spal, mananc, ma imbrac, ma uit in orar, bag caietele in ghiozdan si plec la facultate.
Din cand in cand mai fac cate o agenda sau imi fac un To do list, am mai multe prin birou, incepute si neterminate: scopuri, vise, idei, treburi propuse si nefacute, sau terminate partial.
O zi simt cheful sa ma organizez, pentru ca alta zi sa am chef de orice altceva decat sa fac ce mi-am propus in agenda, in speta sa ma distrez, in loc sa muncesc. Desi, cateodata, s-ar putea sa ma apuc de o agenda, sa ma tin de ea doua saptamani si brusc sa uit de ea complet si sa pierd sirul.
Asta tine mai mult de varsta decat de tine, momentan (cred).
Salut 🙂
Eu imi organizez in Microsoft Outlook sarcinile pe ziua respectiva.
Ce ma frustreaza pe mine e situatia in care imi depasesc timpul estimat pentru o anume sarcina si creez dezechilibru, fiind fortat sa tai din timpul altor sarcini, sau atunci cand raman fara energie. 😀
Incerc sa pastrez cat mai bine echilibrul dintre munca si recreere. A fost o perioada in care cam neglijam recreerea, dar acum am mai multa grija sa „ascut fierastraul”.
Mi-am facut si o foaie cu 11 obiective, deocamdata, pentru 2011, pe care o am lipita pe usa dulapului si folosesc un jurnal in care, la sfarsitul zilei, imi notez zilnic care din ritualuri le-am respectat sau care nu. Ma ajuta sa vad cand „incep sa o iau pe aratura”.
Interesant articolul.
Problema la mine(si aici cer ajutorul si sfaturile voastre) e ca desi am incercat de vreo 3 ori sa fac o agenda, pur si simplu nu ma pot tine de ea.
Imi zic gata, de azi incepand o sa tin sarcinile in agenda, o sa imi organizez timpul, iar dupa max 4 zile revin iar cum am fost inainte. La inceput scriu in agenda dar nu respect programul si las sarcinile pe urmatoarea zi, dupa care la sfarsit nu mai scriu nimic si ma intorc inapoi la comportamentele de dinainte.
Si cam asa fac cu toate, de multe ori devin foarte entuziasmat de un proiect dupa care il las balta si ma apuc de altceva, chiar daca vreau sa continui nu ma mai atrage sau nu mai am energie sa lucrez la el, vreau ceva nou.
Stiu ca nu mi se intampla doar mie, dar ce naiba sa fac sa scab de obiceiul asta tampit? Voua vi s-a intamplat, aveti ceva sfaturi?
Am vise si obiective, dar daca continui asa nu o sa le indeplinesc niciodata.
Mersi