Pentru ca intr-unul dintre newsletterele trecute am vorbit despre geniul lu Brancusi si de replica lui, in momentul in care s-a intors in tara (“V-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci si mai prosti”), astazi am decis sa distrug cateva mituri pe care le aud in jurul meu despre saracie, saraci, bogati si starea de bunastare.
Sunt din ce in ce mai surprins de faptul ca, pe masura ce criza se adanceste, ura dintre paturile sociale este din ce in ce mai mare. Nu mica imi este mirarea cand aud, in mod repetat, ca una dintre solutii pentru ca societatea sa functioneze corespunzator este ca bogatilor sa li se ia averile sau sa li se impoziteze excesiv.
“Nu faci pe saraci mai bogati facandu-i pe bogati mai saraci!”
Winston Churchill
Bunastarea financiara este rezultatul unei mentalitati superioare, a unui stil de viata responsabil si a unei productivitati de care, de cele mai multe ori, beneficiaza societatea.
Bogatii sunt oameni care au afaceri, care vin in rezolvarea nevoilor societatii, platesc salarii, mentin o economie sanatoasa. Luand de la bogati, in conditiile in care saracii nu reusesc sa isi depaseasca statutul, nu inseamna doar o egalizare in jos a averilor (in stil pur comunist), ci inseamna, la propriu, un dezechilibru economic care ii va afecta pe termen lung pe toti. Pentru ca, oricat de crud suna, saracii nu stiu ce sa faca cu banii, pe cand bogatii mentin un echilibru pe masura ce fac acesti bani.
Cel mai bun exemplu in momentul asta este Franta (poti citi aici despre asta)
Din pacate exista un mit conform caruia saracii sunt saraci pentru ca exista undeva niste bogati care ii exploateaza. Si, din cauza asta, instinctul oamenilor nemultumiti de propriile venituri spune ca daca acei bogati ar fi mai putin bogati, ei ar avea parte de mai multa bunastare.
Este o atitudine de victima. In fapt realitatea economica spune CA ABSOLUT TOTI OAMENII POT FI BOGATI (intr-o masura mai mica sau mai mare) sau pot avea parte de BUNASTARE. Nu exista o corelatie directa intre numarul de bogati si numarul de saraci. Exista insa o corelatie directa intre “cum gandesc eu si capacitatea pe care o am ca sa evoluez” si “saracie”.
“Daca o societate libera nu poate rezolva situatia celor saraci si multi, nu poate salva nici pe cei putini, care sunt bogati.”
J.F. Kennedy
Ultima oara cand mi s-a intamplat sa aud eterna replica: “Bogatilor ar trebui sa li se ia din avere si sa li se dea saracilor.” eram la o cafenea cu niste prieteni. Intamplarea face ca il stiam din vedere pe patron si l-am intrebat direct:
“Tu ce ai face daca ti s-ar lua jumatate din ce ai agonisit pana acum?”
Si mi-a raspuns foarte franc:
“Vad doua alternative: una este sa inchid toate afacerile si sa plec in alta tara unde sa fiu apreciat pentru ce fac. A doua este inchid cafeneaua si toate afacerile care produc foarte putin si sa ma concentrez pe o singura afacere care intr-adevar produce.”
Reactia oamenilor de la masa a fost memorabila. Pentru ca ei discutau despre impozitarea “bogatilor”, a “celor care au”, dar nu isi imaginau ca raman fara locul unde se intalnesc saptamanal la o bere. Insa efectul este ca un bulgare: daca respectivul decide sa isi inchida afacerile, partial sau total, inseamna ca zeci, poate sute de oameni sunt dati afara. Iar ca el gandesc toti cei care construiesc ceva. Serviciile se imputineaza, standardul de viata per total SCADE, nu creste.
Nu e vina altuia ca tu esti sarac! E vina ta ca esti sarac!
“Daca te-ai nascut sarac, nu este vina ta. Daca mori sarac este.”
Bill Gates
Intrebarea vine: cum poti crea o societate care sa prospere, daca nu luand de la bogati si oameni activi, care produc?
Raspunsul este evident: invatandu-i pe saraci sa nu mai fie saraci. Pentru ca daca le dai bani, nu rezolvi decat de pe o zi pe alta problema.
Simt nevoia sa clarific ceva, inainte de a continua articolul: nu vorbesc pe nicaieri de bogatie in adevaratul sens al cuvantului. Mai degraba de bunastare si cum o poate atinge un individ care s-a nascut in lipsuri si care traieste intr-o societate afectata de criza economica.
Acum vine surpriza! Desi oamenii de succes stiu asta, este pentru prima oara cand cineva vine cu un studiu stiintific care sa si demonstreze:
SARACIA PROSTESTE !!!
Eldar Shafir este conducatorul departamentului de psihologie al Universitatii din Princeton, una dintre cele mai apreciate universitati din lume la ora actuala. Si-a dedicat mare parte din viata studiului comportamentului pe care il au oamenii in diverse situatii economice. Iar concluziile lui sunt incredibile.
Oamenii afectati de saracie si de lipsuri dezvolta o diminuare puternica a intelectului (pe timpul cat sunt supusi acestor lipsuri). Ca sa poata explica ce se intampla, a dezvoltat conceptul de “latime de banda” a mintii, facand paralela cu un calculator. Fiecare om are o latime de banda care ii permite sa actioneze din diferite situatii si pe diverse sarcini. Iar cand omul respectiv este pus in situatia de a suporta diverse lipsuri financiare, latimea de banda se ingusteaza foarte mult.
Din pacate un om “sarac” nu gestioneaza doar lipsa propriu zisa a banilor, ci si o capacitate redusa a creierului. Studiile facute in mod explicit pe toate paturile sociale arata ca doar directionarea mintii spre neajunsuri si datorii financiare “ajuta” subiectii sa piarda 13 puncte de IQ (!) si o paralizie la nivel cognitiv, care ii impiedica sa faca niste sarcini relativ simple (de la pastile pe care sa le ia la anumite ore la facturi de platit, de la riposta in anumite contexte in care omul are nevoie sa actioneze, pana la un plan de actiune pe care il poate face in caz de criza financiara: cursuri de recalificare sau cautarea unei slujbe noi; gandirea creativa este afectata de asemenea si nivelul de relationare cu membrii familiei, in special cu copiii, scade dramatic).
Paralela facuta este dusa si mai departe: subiectii carora li se spunea in pragul testului, de datorii semnificative in raport cu veniturile, aveau rezultate la testele de inteligenta asemanatoare cu subiectii care erau privati de somn mai mult de 24 de ore si cu alcolicii cronici.
“Cand vrem sa ajutam pe cei saraci, de obicei facem acte de caritate. Cei mai multi dintre noi folosim actele de caritate ca sa nu recunoastem problema saraciei si sa gasim o solutie la ea. Este o neasumare de responsabilitate. Caritatea, din pacate, nu este o solutie la eradicarea saraciei. Caritatea nu face decat sa perpetueze saracia luand initiativa de la sarac. Il saracim si mai tare, de fapt.”
Muhammad Yunus,
“Bancherul saracilor, micro-imprumuturile si lupta impotriva saraciei mondiale”
Implicatiile se vad in toate aspectele vietii:
*in politica (mesajele politice care vorbesc despre datorii, foame, criza, lipsuri – prostesc la propriu alegatorii)
*in sporturile de echipa si individuale: cand banii nu sunt o problema, sportivii au tendinta sa performeze la adevaratul lor potential. Echipele care au suferit pe parcursul unui stagiu competitional de lipsuri financiare au dezvoltat, la pachet, si o reducere consistenta in exprimare a propriei valori (desi jucatorii/sportivii erau aceiasi ca atunci cand performau/nu aveau probleme financiare)
*in arta: artistii care nu reusesc sa isi faca un sistem (intern sau la nivel al banilor) care sa elimine gandirea catre lipsuri, isi limiteaza puterea creatoare
*in sanatate: ironic, saracii si cei care au lipsuri financiare dezvolta o deficienta in a face sarcini foarte simple, cum ar fi respectarea unui tratament (orele la care sa ia anumite medicamente), dar si o neglijare inconstienta a propriei sanatati.
*in relatia cu copiii: cei care traiesc in lipsuri isi diminueaza si capacitatea de a relationa cu proprii copii. Devin neimplicati si incapabili de a sustine o educatie care sa le permita sa aiba optiuni, mai tarziu. Studiul s-a dus pana intr-acolo unde, un parinte care a fost supus diverselor note informative, zilnic, despre datorii, facturi, scenarii negative financiare, a ajuns sa uite sa isi ia propriul copil de la scoala.
*in leadership / luarea deciziilor / rezolvarea conflictelor: capacitatea de a lua decizii pe cont propriu sau in echipa scade radical. De asemenea situatiile conflictuale care apar se rezolva in detrimentul subiectilor (cedeaza mai repede decat de obicei sau lasa de la ei, desi solutia este in mod evident in defavoarea lor).
Eldar Shafir face niste precizari, dupa studiul respectiv:
*saracia inseamna nu numai o saracie financiara, ci si o saracie a mintii. Un sarac este nevoit sa lupte, din punctul asta de vedere, pe doua planuri.
*la nivel de influentare, numai directionarea catre situatii financiare limita pe care le poate avea cineva, daca sunt reale in raport cu situatia lui economica, duce la incapacitarea lui la nivel decizional.
*oamenii prosti nu sunt saraci, nu asta este mesajul. Mesajul este ca NU EXISTA OAMENI SARACI. Exista doar contextul de a trai in saracie. Fiecare om, indiferent de IQ, poate dezvolta o mentalitate care sa il scape de aceasta micsorare a “latimii de banda a mintii”.
*saracia financiara nu trebuie sa se confunde cu stresul, in cazul asta. Stresul poate fi constructiv, de multe ori (ajuta la o concentrare mai buna). Pe cand un om sarac nu este intotdeauna stresat. Ci doar incapacitat la nivel cognitiv.
*oamenii saraci au o putere mentala scazuta. Vin la pachet. Dezvoltandu-ti puterea mentala, se dezvolta si situatia financiara in care te afli. Banii care vin din exterior aduc o relaxare a mintii, insa trebuie sustinuta si cu dezvoltarea personala la nivel de finante. Pentru ca daca banii dispar, puterea mentala scade din nou.
*criza din ultimii ani nu a facut decat sa reduca o importanta latime de banda (a mintii). Nu numai ca suntem mai saraci, dar suntem si mai prosti.
Ceea ce faci in timpul tau liber este ceea ce te va elibera de la sclavie!
Ca sa nu termin intr-o nota negativa, o sa vin si cu diferentele intre cei care traiesc in bunastare si cei care traiesc in saracie. Doar observand diferentele comportamentale intre ele iti pot da o idee despre ceea ce poti face tu ca sa iesi din aceasta capcana. Cifrele sunt luate de pe siteul DaveRamsey.Com si se aplica SUA, eu le-am luat pe cele mai importante dintre ele, care pot face o diferenta intre cum gandesc si cum se comporta oamenii care au atins un prag de bunastare personala si cum gandesc si se comporta oamenii care traiesc in saracie (si neajunsuri).
- Bogatii se concentreaza pe cate un obiectiv in special (se ocupa de un proiect pana il finalizeaza si incep altul) in procent de 80%, saracii in procent de 12%.
- Bogatii fac miscare (fitness, aerobic) de minim 4 ori pe saptamana in procent de 76%, saracii in procent de 23%.
- Bogatii au un sistem personal de lucru cu listele de sarcini (sistem de organizare personala – TO DO LIST) in procent de 81%, saracii in procent de 19%.
- Bogatii impun propriilor copii sa citeasca minim 2 carti non-fictionale pe luna in procent de 63%, saracii in procent de 3%.
- Bogatii impun propriilor copii activitati de voluntariat (in directia vocatiei/profesiei sau in directia orelor in folosul comunitatii) minim 10 ore pe luna in procent de 70%, saracii in procent de 3%.
- Bogatii isi scriu propriile obiective in mod regulat (intr-un sistem propriu) in procent de 67%, saracii in procent de 17%.
- Bogatii citesc in medie 30 minute / zi informatii ce tin de educatie personala sau cariera in procent de 88%, saracii in procent de 2%.
- Bogatii petrec minim 5 ore de networking pe luna in procent de 79%, saracii in procent de 16%.
- Bogatii se uita la emisiuni de divertisment / reality show-uri in procent de 6%, saracii in procent de 78%.
- Bogatii se trezesc cu 3 ore inainte de munca propriu zisa in procent de 44%, saracii in procent de 3%.
- Bogatii isi educa zilnic copiii pentru succesul lor personal (obiceiuri, mentalitati) in procent de 74%, saracii in procent de 1%.
- Bogatii cred ca obiceiurile bune sunt cele care iti aduc oportunitati si ceea ce altii numesc “noroc” in procent de 84%, saracii in procent de 4%.
- Bogatii cred ca obiceiurile proaste sunt cele care iti aduc lipsa oportunitatilor si ceea ce altii numesc “ghinion” in procent de 76%, saracii in procent de 9%.
- Bogatii cred in ideea de educatie personala continua si evolutie personala in procent de 86%, saracii in procent de 5%.
- Bogatilor le place sa citeasca in procent de 86%, saracilor in procent de 26%.
Acum intrebarea mea pentru tine este urmatoarea:
In ce categorie te incadrezi la fiecare dintre cele 15 “mentalitati” ale omului care a atins bunastarea financiara? O sa scriu eu primul comentariu mai jos cu observatiile mele despre mine si cu obiectivele mele pe aspectele in care stau mai putin bine.
Da-i omului sarac pesti sa manance si sunt sanse mari sa moara la un moment dat de foame.
Invata-l sa pescuiasca si vei imbogati pe cineva.
Cu drag,
Daniel Zarnescu
PS: daca inlocuiesti in lista celor 15 mentalitati cuvantul “bogat” cu “om de actiune” si “sarac” cu “victima” – obtii este acelasi lucru. Cel mai bun manual care te invata pas cu pas ce sa faci ca sa depasesti statutul de victima, care se plange de ceea ce i se intampla, si sa ajungi un om de actiune, care face sa se intample lucruri, il gasesti aici:
http://construimimperii.ro/pachetul-treptele-schimbarii/
PPS: nu uita sa raspunzi intr-un comentariu, mai jos, cu parerea ta. Vreau sa creem o “discutie” constructiva pentru toata lumea.
1 – Da, merg pe principiul “project by project”
2 – Nu de 4 ori, dar sunt pe curs sa rezolv asta. Am facut o pauza foarte mare de miscare fizica. Acum a devenit prioritate pentru mine.
3 – DA
4 – Nu se aplica (momentan 🙂 ) – insa eu personal citesc 2 carti nonfictionale pe luna.
5 – Nu se aplica
6 – DA
7 – DA
8 – DA
9 – DA (adica nu ma uit la TV)
10 – NU, insa lucrurile se vor aseza in timp.
11 – Nu se aplica
12 – DA
13 – DA
14 – DA
15 – DA
Am un scor de 10DA, 3 N/A si 2 NU 🙂
Foarte tare articolul.
Mai era o chestie misto:
Sti care e diferenta dintre un milionar si un miliardar?
Milionarul isi scrie si revizuieste obiectivul o data pe zi,.iar miliardul de doua-trei ori.
Foarte tare articoul.
Mai.era o.chestie misto in genul:
Sti care e diferenta dintre un milionar si miliardar?
Milionarul isi revizuieste obiectivul odata pe.zi, miliardarul de doua ori.
1. proiect dupa proiect #2 Da, #3 Da, 4# nu se impune momentam (citesc carti non), 5# nu se aplica., #6 Da, #7 Da, #8 momentan nu se aplica, #9 ma uit rar la TV, #10 ma trezesc in timp util fara sa imi rapesc din somn, #11 nu se aplica, #12 Da, #13 Da, #14 Da, #15 Da
Concluzia…insist pe finalizat proiectele si gasesc modalitate de networking…:)
1.Da (exista
si exceptii 🙂 )
2.Da (am facut o pauza insa abia astept sa reintru
in ritm)
3.Da
4.Nu se aplica
5.Nu se aplica
6.Da
(iar aici intervine un secret pe care nu toti il stiu; unii scriu: fac x, y, z
si altii descriu detaliat, punand energie si emotie)
7.Da
8.Da
(in ultima vreme mi se intampla un lucru interesant si vad cum oamenii de care
am nevoie vin catre mine)
9.Nu
10.Nu
11.Nu e
valabil pentru mine deocamdata
12.Da
13.Nu
neaparat
14.Da
15.Da.
Nu este un mit nici pe departe ca unii s-au imbogatit pe spatele altora.Acum doar nu crezi ca toti au facut avere pe bune doar muncind mult,cu pasiune si cu cap.Ma refer la cei care au firme capusa,devalizatori,speculanti,nepotism prin obtinerea de contracte preferentiale,tunuri,licitatii trucate cand firmele erau pe intelegere etc.Faptul ca nu ai intalnit genul asta de oameni nu inseamna ca ei sunt un “mit”,fiecare padure cu uscaciunile ei insa hai sa vedem ambele parti.
Bun,cu toate astea diferenta este ca intr-adevar sarlatanii sunt in numar mult mai mic si nu sunt reprezentativi iar cei care au afaceri pe bune nu ies atat de mult in evidenta.
De asta sunt de acord cu tine ca masuri populiste de ex. “sa luam de la bogati si sa dam la saraci” fac foarte mult rau cand ii bagi pe toti in acceasi oala si in final au ca rezultat scaderea economiei sau disparitia unor servicii.
Insa prind foarte bine pentru ca d-aia se numesc masuri populiste,se adreseaza unei paturi sociale largi si au scopul de a castiga alegeri sau de a obtine simpatie cand lucrurile merg prost.La noi a mers de minune conceptul asta de atatia ani pentru ca e mai usor sa nu faci nimic si sa dai vina pe altii,eventual sa vina guvernul sa-ti dea o basculanta de bani.
De aici si ideea gresita si generalizarea ca toti au facut bani furand.
De asemenea sunt de acord si la ce ai scris la Implicatii cu exceptia asta “in sporturile individuale si de echipa”.Din contra,parerea mea e ca echipele prost sponsorizate/finantate au parte de recorduri peste recorduri si bat la fund echipe mult mai pregatite financiar si care culmea se asteapta sa performeze.Se explica prin faptul ca acei sportivi vor sa demonstreze ca sunt la fel sau mult mai buni decat cei care vin din echipe mai bine finantate.
Claudiu, e amuzant cum tu vezi exceptiile, pentru ca exceptii pot exista oriunde, la orice ora.
Nu m-am referit nici macar o clipa la “hoti” si “devalizatori”. E amuzant ca eu cand spun bogati ma gandesc la oameni cu afaceri legitime si tu te gandesti la “devalizatori”.
Da, bineinteles ca exista, insa eu nu scriu articole pentru ei 🙂 DIn punctul meu de vedere de ei se ocupa legea si risca inchisoarea. Nu vreau sa duc discutia intr-acolo pentru ca, repet, nu m-am referit nici macar o clipa la ei. Eu ma refer la oamenii care castiga bani prin ceea ce fac ei, aducand valoare in viata celorlalti oameni. Si crede-ma, SUNT MULTI.
Legat de exceptiile pe care le vezi: “parerea mea e ca echipele prost sponsorizate/finantate au parte de recorduri peste recorduri si bat la fund echipe mult mai pregatite financiar si care culmea se asteapta sa performeze.”
Sunt exceptii 🙂
Sunt un fan al fotbalului, spre exemplu. In toate campionatele din Europa castiga echipele cu bugetul cel mai mare sau in top 5 din tara respectiva. La noi castiga echipele cu bugetele cele mai mari (Steaua, Dinamo, CFR). In ultimii 20 de ani au fost 2 exceptii: Otelul si Urziceniul. Exact ca la “bogatii hoti”, nu putem sa generalizam din 10% in “echipele prost sponsorizate bat la fund echipe mai pregatite financiar”.
Sunt povesti de succes, intradevar, iar oamenii se simt inspirati cand o echipa mica se ridica si castiga, contrar sortilor. Insa tocmai de-aia sunt tinute minte. In rest castiga Real sau Barcelona, Manchester United sau Chelsea, Bayern, acum PSG la francezi etc.
Cat despre cei mici care se ridica – se ridica pentru ca lucreaza exact la partea de putere mentala. Iar cand se ridica, deja nu mai fac parte din cele sarace, pentru ca au spart bariera.
Un jucator de fotbal pe care s-au dat 30 milioane de euro are un avantaj moral fata de unul pe care s-a dat 1 milion de euro. Banii, in definitiv, sunt o recunoastere a valorii si nimic mai mult.
Se intampla ce spui tu, insa eu vad mult mai rar, nicidecum ca situatie generalizata. Iar cand se intampla, intra in legenda.
“Calatoria eroului” 🙂
Daniel Zarnescu Ai scris ca este un mit ideea ca exista undeva niste bogati care exploateaza saracii.La partea asta din articol m-am referit pentru ca ei exista,am dat exemplele alea tocmai pentru ca aia se incadreaza in categoria “bogati”,nu am zis ca sunt “oameni care aduc valoare”.
Bineinteles ca sunt exceptii,de asta nu am generalizat insa de la exceptie la mit e cale lunga.Chiar nu inteleg cum ai interpretat ca eu vad “bogati hoti” peste tot luand exemplul tau cu fotbalul.
Legat tot de fotbal probabil ai dreptate,nu stiu pentru ca nu e un domeniu in care cunosc prea multe,dar pe langa fotbal exista multe alte sporturi.De ex. sportivii nostri care performeaza si inving mereu alte echipe mult mai bune ca ei fie ca vorbim de volei,handbal,inot,gimnastica,polo si tot asa.Nu poti sa compari echipe americane la finantare si pregatire cu echipele noastre pentru ca aici daca nu-i vorba de fotbal esti bottom of the food chain ca interes financiar,cu toate astea ei exceleaza.
Avand in vedere ca in aproape fiecare ramura a sportului echipele noastre au avut rezultate bune ma indoiesc ca este vorba de o exceptie,poate exceptia este fotbalul.:)Bineinteles ca au spart bariera insa au spart-o fara sa fie nevoie de 30 de mil de euro.
🙂 Am spus, si citez: “exista un mit conform caruia saracii sunt saraci pentru ca exista undeva niste bogati care ii exploateaza.”
Nu am spus niciodata ca nu exista hoti. Am spus ca saracii nu sunt saraci pentru ca sunt unii care fura pe undeva, ci sunt saraci pentru ca nu evolueaza. Si ca le e mai lejer sa dea vina pe altii. Iar tu ai citit doar ce ai vrut sa citesti (“cum nu exista hoti???”) Nu am spus ca nu exista hoti.
Despre sporturi, nu stiu ce inseamna “mereu” la tine. Doar la gimnastica am fost in top, dar si asta este exceptie, pentru ca avem antrenori de exceptie. Si anume Belu si Bitang, aflati in cartea recordurilor ca cei mai prolifici antrenori din lume (cu cele mai multe trofee castigate).
Putem vorbi si despre caiac canoe putin, dar cam atat.
“mereu” inseamna sa fim campioni mondiali si sa dominam sporturile.
Ori noi avem exceptii, oameni care s-au ridicat peste conditia lor. Putini care nu au lasat saracia sa afecteze performanta, iar cand au facut performanta (mai ales la individual) deja au avut si buget. Nu au mai fost saraci.
Dar sa spui ca se intampla mereu inseamna sa fim nerealisti. Gimnastica a decazut pentru ca am mers din elan pe constructia “comunista” cu o scoala puternica ce a mai functionat o perioada cu cei doi antrenori exceptionali.
La individual, avem campioane, da! Dar nu rupte in fund. Ci care au crescut si au adoptat mentalitate de campion.
Nu poti spune ca “noi cu fundul rupt batem pe altii care se scalda in bani si noi ramanem cu fundul rupt in continuare si vai de mama noastra”. Odata ce esti campion, ajungi la excelenta, nu mai ai mentalitate de “sarac”, ci de om care a atins “bunastarea”.
Repet, exista exceptii unde pe fondul unor bugete mai mici reusim performante. Insa regula de baza este ca bugetul si organizarea ne arata unde ne scaldam ca si valoare.
De la minte pleaca totul.
Cei mai prolifici sportivi la olimpiada: http://screencast.com/t/AzRhkZuVf
(nu e niciun roman, desi este inclusa si gimnastica)
Clasamentul la ultima olimpiada: http://screencast.com/t/nsifbKekUs8v
(cea mai slaba clasare a Romaniei din istorie)
Suntem pe un meritoriu loc 13 per total, in conditiile in care am avut 2 reprezentari incredibile (84 si 2000), toate ca urmare a unui moment de exceptie care a fost reprezentat de Nadia Comaneci in 76 si care a produs o emulatie la nivel national care ne-a tinut zeci de ani.
Insa in afara de gimnastica si partial caiac canoe, suntem inexistenti.
La tenis avem un singur campion, pe Nastase. Atat.
A fost nevoie de un “push” al Simonei Halep (care nu mai poate fi numita saraca la 2 milioane $ castigati la 22 de ani) si care a ajuns pe un 11 WTA. Impactul psihologic este mare, daca va continua in directia asta, se poate ajunge iar la o emulatie, de data asta in tenis.
Din pacate banii lipsa si organizarea zero nu ne lasa decat aceste momente de inspiratie pe care le putem canaliza inspre alte persoane. Parinti care sa isi dea copiii la tenis, pentru ca au vazut-o pe Simona. Pentru ca la gimnastica cei mai multi dintre noi am uitat-o pe Nadia.
Din pacate credem ca asa functioneaza lucrurile. Si cand se intampla o exceptie (atat de rar), ne agatam cu unghiile de ea, dar fara sa si construim in jurul ei. Doar elan.
Sunt exceptii. Nu batem “mereu” pe nimeni. Si acum, din aceeasi saracie, am pierdut si singurul lucru la care bateam intradevar pe cineva – la gimnastica.
(si o mare parte din vina o are presa sportiva, dar intru prea in detaliu aici)
Sportul are nevoie de infrastructura, in primul rand, si de o baza de selectie. Ori astea se fac cu un management pe care nu il avem. Cine reuseste, reuseste pe cont propriu, cu un efort supraomenesc. Si nu vine nimeni din spate sa il sprijine.
Asa ca suntem in medie, la general, cam la fel ca toate celelalte tari cu o economie ca a noastra: cu zvacniri.
Eu toata viata am lucrat la patron, si la romani si la straini. Absolut niciodata nu am primit o remuneratie proportionala cu profitul adus. Dar nu ma plang. Cei mai multi romani avem mentalitate de victima si ne place foarte tare sa ne plangem de mila. Eu mi-am propus un singur scop permanent: indiferent unde sunt si pe cine servesc sa fac lucrurile cat de bine pot. Mentalitate de angajat? DA! Poti fi cu totul stapan pe viata ta? Nu cred! Cel mult poti fi patron si sa conduci pe altii. Chiar si in meseriile liberale depinzi de altii pentru un venit.
Nu poti fi mai bogat decat te simti, Daniel si nu cred ca o grila in 15 itemi rezolva problema saraciei noastre….material si spirituale. E-adevarat ca cei avuti au o disciplina a muncii de ocnas, se bucura respira si traiesc prin afacerea lor. Ii felicit pe toti cei care isi pot urma visele pana la capat, fara sa abandoneze. Bogatia, ca orice alt concept, e relativa… tu te-ai referit aici punctual la oamenii cu lejeritate financiara. Inainte de arata cu degetul acuzator, ii invit pe compatriotii nostri cei filozofi sa faca si ei ceva mai multi banuti, sa vada cum se simt si daca vor mai vedea in jurul lor doar hoti si delapidatori.
Bogatia, ca si fericirea, este o stare de spirit… poti sa o traiesti chiar inainte de a o avea. Ce mi se pare intr-adevar o stare de arta este sa transmiti si copiilor tai experienta pe care tu ai acumulat-o, iar ei sa porneasca de la un nivel mai inalt ca tine.
Felicitari pentru idei.
Da, am scris inclusiv in articol ca nu ma refer la bogatie in adevaratul sens al cuvantului, ci la bunastare. Tu ii spui lejeritate, eu ii spun bunastare 🙂
De asemenea, ai dreptate si cand spui de statutul de angajat. bineinteles ca ai limitare la cat castigi, atunci cand venitul tau depinde de altcineva. Stiu, cu toate astea, foarte multi angajati in Romania cu venituri consistente pentru ca isi fac treaba foarte bine. Conteaza bineinteles domeniul si initiativa personala pe care o are omul respectiv.
Am observat si ceva amuzant: “nu poti fi mai bogat decat te simti” vs “poti sa traieste (bogatia) chiar inainte de a o avea” – poate e doar perceptia mea, eu le vad opuse ca si credinte.
De asemenea – cred ca lucrand la tine, capeti puterea mentala care sa iti aduca bunastare.
Multumesc mult pentru mesaj.
Ehe, daca as fi citit articolul asta acum cateva luni in urma cu siguranta nu as fi facut o mare greseala pe care acum o regret. Pt ca persoanele pt care am aplicat principiul ia de la bogat si da la sarac imi sunt ff dragi si apropiate. Insa am constat ca nu au inteles nimic din sacrificiul meu, ba mai mult am primit si reprosuri. Si constat cu mare tristete ca in dorinta de a ajuta am facut mai mult rau. Asta e, din greseli invatam.
Multumesc ff mult pt articolele foarte utile pt dezvoltarea unei gandiri sanatoase.
Asta este misiunea mea pana la urma. 🙂
Multumesc si eu.
A fost cceeeeeeeelll mai bun articol de educatie financiara care lam citit vreodata . Eu cred ca cea mai mare problema a celor saraci este ca nu au anturajul care sai ajute sa devina si ei mai bogati .Citeam undeva ca la baza succesului fiecarui om o constituie 50% anturajul in care te afli 40 % modul tau de gindire si doar 10 % cunostinte .Statistica mea in la aceasta categoie este 9 Da , 4 N/A si 2 Nu
Multumesc 🙂
1. Om de actiune (uneori obiectivele se finalizeaza si prost),
2. Om de actiune,
3. Om de actiune,
4. Nu se aplica,
5. Nu se aplica,
6. Om de actiune si victima. (mi le scriu rar),
7. Om de actiune,
8. Om de actiune,
9. Om de actiune,
10. Uneori om de actiune, alteori victima,
11. Nu se aplica,
12. Om de actiune,
13. Om de actiune,
14. Om de actiune,
15. Om de actiune.
Problema este cat se poate de simpla: pe planeta asta e gasesc in general 4 tipuri de oameni:
– oameni creativi, care stiu sa-si gaseasca singuri ceva de facut prin care sa-si poata imbunatati traiul;
-oameni care pot si stiu sa le dea si altora de lucru pentru ai ajuta sa supravietuiasca;
– oameni care asteapta sa fie pusi la treaba de catre cei cu initiative;
-oameni care nu ar face mai nimic si care astepta sa se intample “minuni”
Sunt
situatii in viata cand un singur individ se poate gasi pe rand in toate
cele patru situatii si asta se poate intampla functie de conjuctura sau
de nivelul de oportunitati existent la un moment dat.
Hai sa-ti
spun o istorioara scurta: Perioada comunista. Eram studenta la cursurile
de zi in Bucuresti si traiam din banii parintilor. Si colegii mei erau
in aceeasi situatie cu mine. In zona caminelor din Regie nu existau
magazine si nu exista nimic din campusul de astazi. Aveam insa un coleg
care se ducea in magazinul ce se afla la trei statii de tramvai
departare de camine si cumpara din banii lui de buzunar biscuiti si
eugenia (pentru ca doar atat gaseai de cumparat pe vremea aia) si le
revindea studentilor din camine carora le era lene sa se deplaseze
pentru nevoile proprii. Asa isi facea el un ban in pus de cheltuiala.
Importanta era ideea simpla si initiativa pe care o avea de a se
descurca in acele momente in care toti duceam cam aceeasi viata,
marginita de regimul de atunci.
Deci, diferenta intre noi
consta in capacitatea de a iesi cat mai rapid din situatia care ti se
pare cea mai nefavorabila, de a avea curajul initiativei si de a-ti
adapta continuu actiunile la nevoile tale si ale mediului in care
traiesti.
Super tare.
Multumesc mult pentru poveste. 🙂
Scorul meu: 10 DA, 2 NU si 3 “Nu e cazul”. Hmmm… Oare sint bogata si inca n-am simtit?!!! … Lasind gluma la o parte, eu cred ca “grila” nu e limitativa. Altfel spus: in proportia aratata de studiu oamenii cu o situatie fianaciara lejera (cum spunea mai sus una dintre cititoare si mi-a placut expresia) vor avea scorul de “DA” ( Exemplu:1. Bogatii se concentreaza pe cate un obiectiv in special (se ocupa de un proiect pana il finalizeaza si incep altul) in procent de 80%, saracii in procent de 12%.) Asta nu ineamna ca pot exista si saraci care sa raspunda cu “DA” la majoritatea punctelor din grila sau ca pot exista bogati care sa … nu se incadreze in grila. …. Trebuie sa recunosc insa ca mi-a placut mult articolul. … Daniel, ti-sm trimis si un email.
Articolul este foarte interesant!!! Chiar daca ar fi existat sau nu un profesor care sa fi facut aceste experimente , eu am simtit-o pe pielea mea. Cand nu ai nici de unele, parca ti se ingusteaza orizonturile, parca nu mai esti tu!!! Bine ca m-am trezit la timp!!!!
mamamama ce articol!!
Daniel Zarnescu inca o seara cand mi-ai dat “programul” peste cap. (glumesc!) Sunt foarte fericita ca dupa statisticile date mai sus clar am o menatlitate de BOGAT si asa ma si simt!
dintotdeauna am spus ca educatia adevarata este sa inveti copilul (omul) sa pescuiasca , si nu sa-i dai pestele! Copiii mei au muncit de la 16 ani, in timpul vacantelor, pentru banii lor de buzunar, va asigur ca au fost si sunt extrem de fericiti, iar experienta acumulata nu poate fi inlocuita cu nimic!
iar cartile de dezvoltare personala le discutam impreuna, nu concep sa traim fara!
site-urile de dezvoltare personala …de asemenea
multumesc Daniel
felicitari !!!
Cred ca daca ar fi sa fac o cercetare psihologica pe aceasta
tema m-ar interesa mai multe variabile. Din punctul meu de vedere ”
saracirea” afecteaza mai mult decat “saracia” si ar fi interesant de
vazut daca exista diferente semnificative ( raportate la QI) intre
persoanele care sunt sarace si cele care tocmai au trecut printr-un
proces de saracire. Si as mai pleca de la ipoteza ca bunastarea de
fapt are un rol mediator intre starea de bine / depresie si QI. Inclin
sa cred ca mai degraba depresia este un factor determinant pentru QI, decat saracia in
sine. Desi ,judecand la nivelul simtului comun este firesc sa fie
asa, nu strica sa fie cercetata si statistic… :)))
Un articol de exceptie chiar.
Un exemplu care sa confirme ce ai scris este urmatorul: aproapte de fiecare data cand un om bogat (care traia mai mult decat decent, fara lipsuri) a pierdut tot ce avea, a luat-o de la capat si in scurt timp a ajuns sa redobandeasca tot ce avusese candva! Un exemplu mai cunoscut si mai mediatizat ar fi Catalin Botezatu, dar personal cunosc si alti oameni care nu apar la TV!
Felicitari pentru articol!
Asta pentru ca oamenii au puterea sa si revina la conditia initiala.
De asta cei care castiga la loto reusesc sa piarda banii foarte rapid (si ajung din nou saraci) iar cei care reusesc sa creasca natural, cand pierd totul, reusesc sa revina la conditia initiala (de sus).
Singura investitie corecta este tu.
Bun articolul! Am regasit o parte din cele 15 “mentalitati” din cartea lui Harv T. Eker – Secretele mintii de milionar. Ceea ce as avea eu de spus in legatura cu articolul este ca ar trebui ca “saracii” sa invete sa-si puna altfel de intrebari cu privire la situatiile in care se gasesc si atunci li se va mari “banda”. De exemplu in loc de “De ce mi se intampla tocmai mie?” sa formuleze “Cum sa fac sa gasesc solutia la aceasta problema?”. S-ar putea sa fie surprinsi de rezultatele gandurilor lor daca reformuleaza intrebarile. Creierul uman este un computer minunat dar ca orice computer proceseaza datele care ii sunt oferite, daca primeste instructiuni mediocre va oferi solutii mediocre.
🙂
Da-i voie mintii sa viseze si ochii vor vedea.
Daniel Zarnescu eu dau, tu dai, el da …
eu dau ei
tu dă-i ei
el dă ei
(cui? minții.)
Daniel Zarnescu http://cumsescrie.ro/conjugarea-verbului-a-da/ lista este lunga dar verifica la conjunctiv
ai auzit de imperativ?
Dă voie mintii!
Dă-i voie!
Daniel Zarnescu :))))
Nu e chiar asa … articolul este interesant dar porneste de la niste premise false. De exemplu ideea ca oamenii bogati creeaza locuri de munca este falsa:
http://www.youtube.com/watch?v=CKCvf8E7V1g – “Oamenii bogati NU creeaza locuri de munca”
Tu vorbesti serios? 🙂
Omul spune “nu bogatii/antreprenorii creaza locuri de munca, ci clientii si cererea …”
E nonsens. Pentru ca daca e cerere, locurile de munca nu cad din cer. Ci vine un antreprenor care merge pe nevoia respectiva. Clientii cumpara pentru ca se se regasesc in produs, au incredere in el si au nevoie de el.
Astea de unde vin?
Relatia cu clientii cine o are?
Sistemul cine il gandeste ?
Antreprenorul este garantul clientilor care vin. Este un creator de sisteme.
Cat despre taxarea suplimentara a oamenilor activi – de unde discriminarea asta? De cand cel care este mai harnic trebuie sa plateasca mai mult (procentual)?
Eu daca imi muncesc terenul in spatele casei si fac o recolta faina de porumb iar vecinii mei stau in sant si beau tot anul, cu ce drept sa mi se ia recolta in procent mai mare decat ei iar ei sa primeasca partial din ce am muncit eu?
Este corect sa dau eu din agoniseala daca vreau si cui vreau.
Dar cand sunt suprataxat pentru ca eu muncesc, asta se numeste hotie.
“Ce semeni, aia culegi”
– asta este mesajul multor articole de-ale mele.
Si sunt 100% pentru ajutorul dat celor care vor sa semene si nu au ce.
Problema este ca ajutoarele nu se duc inspre investitii (sa ii invatam si pe altii sa semene si sa culeaga), ci spre aia din sant, care asteapta bani din alte parti (se mai numesc “asistati social” si “electorat”).
De asta si scriu pe siteul asta.
Eu am crescut sarac si nu ma consider bogat. Am facut ceva afaceri, am dat rateu dupa rateu, am avut destule care au si mers.
Dar nu o sa mor niciodata de foame. Pentru ca nu imi plang de mila.
In cel mai rau caz fac ce faceau strabunii mei. Imi construiesc o coliba si muncesc pamantul. Iar surplusul il vand.
Iar mintea mea de taran refuza sa inteleaga de ce sunt pedepsit daca muncesc in loc sa fie pedepsiti aia de nu o fac.
Daniel Zarnescu de acord cu mesajul lui Andrei, asculta clipul postat, cred ca vei fi si tu de acord;
“bogatii” vor crea locuri de munca atat timp cat va exista cerere pentru un “produs”, cerere generata de acea clasa de mijloc care este mentionata in clip; este adevarat ca ei sunt cei care creeaza locurile propriu zis dar asta doar ca urmare a cererii pe care au sesizat-o
florin daniel tu sigur ai citit răspunsul lui Daniel ? Chiar crezi în ceea ce spui ? Ascultă-te dintr-o parte.
După logica dată, ar reieși că toți ca unul suntem “creatori”.
Nimeni nu neagă importanța cererii, dar reflectează puțin, cât efort depui pentru a crea o cerere, o nevoie ? Evident, necesitățile fundamentale sunt cele naturale, nu faci nimic ca să le ai. Acum compară cu efortul necesar ca tu să satisfaci aceste nevoi. Foaie verde, da ? Cererea și oferta sunt ca un cuplu, dar nu se întâmplă nimic strașnic dacă nu există o cerere, în schimb e altceva dacă nu există oferta. Producând ceva, creezi valoare, și asta e ceva mai mult decât a consuma.
1. Si care ar fi solutia? Oricum mai important e ce faci cu banii aia luati dela bogati ii dai saracilor sub forma de sarmalute si mititei ori le construiesti drumuri/scoli/biblioteci/tabere/baze sportive etc……adica ceea ce spuneai si tu pe final ii inveti sa pescuiasca sau le dai pesti? Asadar sa iei dela bogati (atat cat pot duce) si sa dai la saraci sub forma de undite si know how si nu de conserva de peste expirat….
2. din alea 15 puncte undele decurg unele din altele(4,7,11) iar altele nu pot fi modificate de la bun inceput ci sunt o consecinta a bogatiei (2,8,10). Oricum surprinzator de mic procentul celor care gusta divertismentul Tv—–In romania ar fi cel putin dublu
Cel mai mult mi-a placut comentul tau de mai jos:
“Eu am crescut sarac si nu ma consider bogat. Am facut ceva afaceri, am dat rateu dupa rateu, am avut destule care au si mers. Dar nu o sa mor niciodata de foame. Pentru ca nu imi plang de mila. In cel mai rau caz fac ce faceau strabunii mei. Imi construiesc o coliba si muncesc pamantul. Iar surplusul il vand. Iar mintea mea de taran refuza sa inteleaga de ce sunt pedepsit daca muncesc in loc sa fie pedepsiti aia de nu o fac.”
Exact aceasi mentalitate o am si eu si mereu spun ca daca e nevoie sa traiesc din pamant asta o sa fac (deja fac demersuri in aceasta directie) si ca nu e dator nimeni sa imi dea nimic si ca e responsbailitatea mea sa imi fac, sa imi creez oportunitati si sa muncesc.
Keep going calatorule!
Subiect incitant, abordare interesanta. O sa-mi permit sa adug cateva lucruri.
Societatea in care traim este, de cele mai multe ori, vinovata de esecurile noastre si o sa explic in cuvinte putine de ce cred eu asta. Societatea e ceea care creaza mentalitati si structuri. Se da o prea mare importanta culturii generale si prea putina lucrurilor esentiale, ca si cum cultura generala ne-ar oferi automat un trai mai bun. Cultura este importanta pana la un anumit punct, dupa care se pierde timp pretios pentru tineri, pentru ca in scoala, liceu, facultate se invata orice inafara de a cum avea un trai mai bun. Si rezultatele se vad: dupa 12-14-16-18 ani de scoala, tinerii au o cultura generala modesta si o pregatire pentru viata ceva mai mare sau egala cu zero. Notiuni abstracte si neesentiale sunt memorizate de catre elevi si studenti in mod automat, dupa care sunt uitate, tocmai pentru ca ele folosesc foarte rar sau deloc. Si asta o putem considera, fara teama de a gresi, o pierdere de timp, in detrimentul cunostintelor esentiale care sa le permita o abordare realista si utila in viata.
Expresia “ai carte, ai parte” nu numai ca nu mai este de actualitate, dar creeaza o abordare complet gresita despre viata: invata cat mai mult, specializeaza-te in cat mai multe domenii, pentru a avea cat mai multe sanse de a gasi un serviciu bun si bine platit. Cu alte cuvinte, invata sa depinzi de altii!
Cei mai frumosi ani din viata, cei mai productivi si mai entuziasti se pierd in acest mecanism monstruos. Dupa care, cei 20 de ani de studiu iti asigura o diploma si un loc pe lista somerilor. De aceea, dupa parerea mea, sistemul educational ar trebui regandit, simplificat si bazat pe CUM sa obtii informatiile necesare la un momentdat, pe un anumit proiect, si nu pe invatarea pe de rost a mii si mii de informatii teoretice inutile. Daca vrei sa excelezi intr-un anumit domeniu, o poti face mai tarziu, in functie de interes.
Ca sa inchei, cred, cu toata siceritatea, ca ati putea, domnule Daniel Zarnescu, crea din aceste articole manuale pentru elevi, care sa faca parte din programa scolara si care ar putea sa se numeasca Educatie Imprenditoriala. In acest fel, ati putea aduce un imens beneficiu societatii romanesti, iar numele dv. ar putea ramane definitiv in analele invatamantului romanesc, cel putin.
Dan Popa uite aici un filmulet care explica exact ceea ce ai constatat si tu si multi dintre oamenii pe care eu vreau sa-i denumesc “treziti”
http://www.youtube.com/watch?v=y3jYVe1RGaU
AndreiTeodor Dan Popa Excelent discurs motivational, plin de idei noi. Dovada ca educatia incepe sa simta nevoia unei schimbari radicale, la nivelul societatii actuale si necesitatilor acesteia. Ma bucur ca nu sunt singurul care gandeste asta. 🙂
Exceptional articol,foarte adevarat!!Si pt ca nu-mi place sa “mi se comande”,sa mi se spuna ce am de facut am fost mereu….antreprenor – chiar si ininte de 1989.Cat a mers bine afacerea intr-un domeniu am mers inainte,cand lucrurile au inceput sa scartaie am…..schimbat macazul,am inteles ca afacerea isi epuizase potentialul si nu m-am cramponat de ea. Astazi la 61 de ani m-am apucat de ……..internet marcheting,hi,hi,hi!!! Babele internauti!!!!!!!!!!!Mi-am cumparat cursuri,stau pe siteuri de web design,SEO,marketing,copywriting,etc. Rezultatul?? Mi-am facut site-uri singura,am invatat limbajul de specialitate,am ridicat site-urile si blogurile pe internet,am scris – singura – continut unic si valoros si …….. la 61 de ani castig bani pe internet!!!Desi inclinatia mea este umanista. Ma si distreaza toata situatia,pt ca tot “tineretul ce ma inconjoara” se uita la mine cu niste ochi mari – a misto – “te-ai prostit la batranete”. Nici nu ma intereseaza,acum e valul si va dura niste ani buni in Romania,inca nu e nicidecum “varf de val” asa ca am timp,si am de gand sa fiu EXPERT in internet marketing!!Si ,normal, sa intorc banii cu lopata oferind celor interesati informatii deosebite pe site-urile mele!!
cornelialuciaursu felicitari,un exemplu de om mare!
Ar trebui sa te citeze intr-un articol viitor. Felicitari. Eu cel putin o sa te citez in fata prietenilor.
foarte adevarat!
Personal ma incadrez in categoria bogatilor prin ganduri si fapte,dar inca nu am ajuns bogat.Cred in succes ca rezultat al dezvoltarii unei mntalitati de invingator si luptator ce schimba escecul in succes pana in ultima clipa din viata.
Mie mi se pare un articol foarte bun, plin de informatii interesante si accesibile si care chiar da de gandit, dar e pentru cei care il citesc despre un ipad simpatic si isi savureaza cafeaua la Starbucks.
Obiectiv, consider ca ai dreptate. Subiectiv, nu numai ca oamenii sunt construiti diferit, adica nu s-au nascut toti cu inclinatii antreprenoriale si nici nu ii fericeste atat gandul de a incepe sa faca asta, dar mi s-ar parea cumva si caraghios sa iei o mama saraca cu 7 copii si sa-i spui ‘tanti, pune-te si invata business si marketing daca vrei bani, se inchid centrele de ajutorare a sarmanilor.’
Nu vad cum ar putea cineva intr-o situatie de-a dreptul disperata sa aiba fie si un minim de interes fata de dezvoltare personala, arta, networking si asa mai departe. Nevoile primare se numesc nevoi primare pentru un motiv.
Eu nu pledez pentru antreprenoriat pentru toata lumea. Ci sa isi asume propriul drum si sa actioneze.
Tot Eldar Shafir spunea ca un om lovit de probleme financiare, din cauza ‘micsorarii latimii de banda” a mintii, nu duce la indeplinire niste actiuni normale pentru situatia in care se afla:
*cursuri de recalificare
*cautarea unui job nou, in cazul in care actualul este foarte prost platit sau chiar in cazul in care esti somer
etc.
Impozitele si taxele la care sunt supusi bogatii sunt doar “the costs of doing business” ; bogatii sunt taxati pentru faptul ca stiu si folosesc niste metode care ii fac bogati, iar pentru asta trebuie sa plateasca.
Totodata, saracii care refuza sa se dezvolte, vor deveni mai saraci, chiar daca vor primi bani din partea bogatilor, indirect, cu ajutorul Statului care taxeaza pe bogati si ii indemnizeaza pe saraci.
La chestiunea asta se aplica doua citate Biblice :
“Dati Cezarului ce-i al Cezarului” – zisa de Iisus ;
si
“Celui ce are i se va mai da, iar celui ce n-are i se va lua si ceea ce i se pare ca are. ” .
http://www.youtube.com/watch?v=VCF417JE8_o
Este o carte scrisa la 1900, in NY.
SilviuP O am pdf in limba romana , chiar anul asta am citit-o 🙂 E super buna.
danpav86 SilviuP Eu o ascult destul de des, poate imi intra ceva in cap :)))) Sunt perfect de acord cu tot ce este scris in carte, insa decklicul este greu de facut (desi fac aproape tot ce scrie) – Worry it’s a desease !!!
danpav86 Salutare! Daca zici ca ai cartea in format pdf, nu exista vreo solutie sa ne-o dai si noua (celor interesati)? Multi ti-am fi foarte recunoscatori! 😀
Slim 24 danpav86 salut Uite aici un link unde o gasesti sub forma de pdf: http://www.liviupasat.ro/downloads/cadou/WallaceDWattles-Stiinta-de-a-Deveni-Bogat.pdf
F frumos articolul dar subiectiv argumentat. Spun subiectiv deoarece face referire doar la partea idealista a termenilor “bogat”si “sarac”. Daca luam in calcul si ce inseamna “bogat in Romania” vs “bogat in USA” sau “bogat in Norvegia” atunci ideea de a taxa mai puternic pe putinii bogati, care detin in baierele pungii lor cea mai mare parte a veniturilor, pare justificata. Bogat in Romania inseamna, de cele mai multe ori si chiar pentru oamenii de afaceri chipurile onesti, eludarea achitarii integrale a impozitului pe venit si a celorlalte taxe prin: nefiscalizarea integrala a marfurilor produse/comercializate – nu se elibereaza doc. justificative, plata angajatilor la negru sau la gri (minim pe economie + ceva in plus, la negru), neachitarea tuturor contributiilor pentru angajati, folosirea artificiilor contabile, etc…
In conditiile in care democratia este sistemul politico-social in care statul prin parghiile sale de putere iti da ocazia sa iti dezvolti propria afacere si sa prosperi (bineinteles cu eforturile si riscurile de rigoare) nu e normal si sa intorci comunitatii in care iti desfasori businesul o parte din marele profit? Cu alte cuvinte, daca statul iti permite si ai infrastructura + resursa umana care sa-ti permita sa pui adaos de 400% ( la produsele si serviciile cu care tu ca antreprenor vii pe piata), nu e normal sa te impozitez mai mult decat pe antreprenorul care ofera aceleasi produse dar cu un adoas de 15, 20 sau 30% (pentru ca nu are acelasi vad, pentru ca e greu sa atraga clientii care sa achite acelasi produs mult mai scump, etc)??
Lucrurile se intampla cam la fel si in cazul marilor corporatii care, prin actiuni de lobby sau santaj, obtin de la politicienii tarii in care vor sa-si desfasoare afacerile cele mai avantajoase conditii (subventii, o taxare mai favorabila, zacaminte mai multe la pretul unuia singur, etc). Astfel, unii aduna mult mai usor si mai mult profit, uitand sa achite taxe, sa efectueze cheltuieli pentru imbunatatirea calitatii vietii angajatilor si a mediului incojurator, sa contribuie, pe masura facilitatilor si a profitului obtinut, la dezvoltarea CETATII.
Despre asta e vorba Daniel. Iar in Romania exemplul bogatilor vine sa distruga ideea de a actiona si de a-ti consuma constructiv energia. Mare parte dintre ei uita sau nu vor sa contribuie la dezvoltarea cetatii (la construirea unei infrastructuri corespunzatoare, la construirea unui sistem educational normal, la porpasirea statului si a poporului in ansamblu).
Cand romanii, in special cei bogati isi vor achita din proprie initiativa taxele aferente afacerilor super profitabile care le furnizeaza cele mai scumpe locuinte si masini de lux (mult peste ale multor oameni de afaceri occidentali) atunci vom avea o societate mai sanatoasa. Pana atunci mai avem mult de asteptat, deoarece cei saraci (saraci dupa conceptia ta) nu vor fi in stare sa treaca “la actiune” si sa achite ei facturile necesare bunului trai in cetate.
Apoi bogat si sarac mai au si alte acceptiuni pe care nu le mai dezvolt aici insa notiunile au o doza de relativism.
Asa ca.. da! luati de la bogati pentru ca de la ei e de luat, si dati comunitatii, ca din ea fac parte si bogatii! Vin si eu mai apoi cu o sumedenie de articole si de carti si de pasi in care pot demonstra ca cei care cladesc imperii o fac cu sacrifiici foarte mari (in primul rand prin pierderea de vieti omenesti.. cel mai recent caz e dezvoltarea Dubaiului).
justionut ceea la ce te referi ține mai mult de starea șubredă a instituțiilor de drept ale statului, care ar trebui să vegheze asupra respectării regulilor, și să descalifice cheater-ii. Într-o economie de piață, suprataxarea bogaților nu rezolvă nimic. Cei vizați de tine, care se eschivează, vor face asta și în continuare, poate cu metode și mai sofosticate, în schimb cei care se mai țin pe linia de plutire încercând să fie cinstiți vor fi înăbușiți. Pentru că taxa aia pînă la urmă o achită consumatorul, ducând la creșterea prețurilor, și in acest caz cei onești suferă și mai mult, odată ce alții mențin prețuri mai scăzute neachitând taxele, consumatorul preferând deci produsele lor.
Dar chiar și într-un mediu sănătos și favorabil, nu ar fi binevenită așa măsură. La urma urmei, inițiativa aparține antreprenorului. El nu este obligat să fie activ dacă nu consideră de cuviință, și se poate retrage oricând. Taie-i orice motiv de a mai produce ceva, și admiră cum se prăbușește economia. S-au făcut studii care au cercetat măsura în care se achită taxele, în dependență de mărimea lor. S-a constatat că sub un anumit prag al valorii impozitului, încasările cresc drastic, tot mai mulți alegând să le achite, decât să se eschiveze. Soluțiile extreme, cu forța, nu aduc rezultate în termen de lungă durată.
justionut Ti-am citit postarea un pic pe fuga dar vroiam sa spun ca in opinia mea faptul ca unii dintre ceea ce noi alegem sa numim “bogati” sau “instariti” nu-si platesc taxele nu cred ca este problema principala cu care ne confruntam momentan, ci tocmai cee ce tu ai ales sa punctezi imediat dupa asta, si anume lispa vointei sau chiar dorinta de a “tine pentru tine” invataturile care ti-au adus bunastarea.
Si eu de curand am primit o promovare pentru care am muncit foarte mult si am trecut prin aceleasi sentimente cand am inceput sa vad rostul muncii mele. Incepusemsa gandesc la modul “Daca eu am fost mai destept ca cei din jur si-am muncit pe braci ca sa ajung aici de ce restul sa beneficieze de fructele muncii mele gratis?”
Eu ma consider norocos ca am avut un mentor cu ceva mai multa minte ca mine si m-a ajutat sa realizez ca atata timp cat lucrezi ca parte a unei echipe in care succesul tau(si aici ma refer strict din punct de vedere monetar) depinde intr-o mai mare masura de cei cu care lucrezi decat in propriile tale eforturi atunci nu ai decat de castigat prin impartasirea cheii bunastarii tale. Cred ca o schimbare in mentalitatea oamenilor de afaceri din Romania ar avea un efect profund asupra lor in primul rand,si in al doilea rand,poate mult mai benefic, asupra intregii societati.
Dupa parerea mea abia cand am reusit sa realizez ca numai implicandu-ma direct in dezvoltarea colegilor mei pot fi vazut cu adevarat ca un lider si nu ca un simplu sef am facut un mare pas inainte. Nu ma intelege gresit, sunt constient ca poti avea si de suferit cu o abordare de genul asta, dar cred ca nu te poate afecta decat pe termen scurt.
Ar mai fi multe de scris dar sunt presat de timp si deocamdata de atat am avut timp.
Ma bucur ca am descoperit acest site si sunt placut surprins ca lumea mai discuta si chestii mai serioase decat cancanuri si plans de mila de cat de rau ne merge. Eu aleg sa privesc problema dintr-un punct de vedere un pic mai optimist si va las cu urarea capul sus, privirea dreapta. Nu poti stii ce ne asteapta 😉
undeva in articol, scrie..”Ceea ce faci in timpul tau liber este ceea ce te va elibera de la sclavie!”
ceea ce fac eu in timpul liber, (crosetez si tricotez de imi sar capacele si o fac foarte foarte bine), din pacate nu se mai cumpara.
de ce? ptr. ca…produsul finit, are un cost destul de ridicat, si oamenii prefera ieftin si prost…din aceeasi lipsa de bani
tot incerc sa reduc pretul, insa in ritmul in care se tot scumpeste materia prima, reducerea pretului inseamna scaderea manoperei ceea ce face sa nu mai fie atat de interesant ce fac
din pacate…o pasiune pe care sunt in stare sa o fac zi si noapte, se va pierde din motivele de mai sus
ce ati face in locul meu? ati continua?
anielle uneori un produs nu mai este întrebat odată ce se schimbă preferințele oamenilor. Poate aici nu e cazul, și motivul chiar e numai în preț – atunci e mai bine. Să înțeleg că nu ești dispusă să renunți la calitate în favoarea profitului ? Atunci încearcă să mărești baza de potențiali clienți, printre care se vor găsi și cei care apreciază ce faci. Fă legătura cu cineva care vinde produse online, și pune acolo ofertele, sau fă singură dacă ești la “tu” cu internetul. Ai acces la o piață globală, și poate găsești și materie primă de aceeași calitate la un preț mai mic. Doar o idee, nu știu daca ar funcționa în cazul tău. Oricum, succes !
Vasile Mindru anielle multumesc frumos ptr sfat
anielle Scuze daca crezi ca mi-am bagat nasul in discutia voastra dar citeam postul tau si chiar inainte sa vad raspunsul lui Vasile si eu ma gandeam la exact acelasi lucru. Cred k pentru ceea ce incerci tu sa faci n-ar strica sa incerci sa iti vinzi produsele pe un site de specialitate, unde se vand exclusiv chestii handmade. Cred ca avand accesul la un public tinta cu inclinatii asemanatoare te-ar ajuta mult in buisness-ul tau
Am ajuns la pagina asta din pura intamplare si nu vreau sa fac reclama aici dar daca esti hotarata sa incerci in continuare sa-ti castigi existenta facand ceva ce intradevar iti place atunci da-mi un mail la bilecar(la)yahoo(punct)com si pune la subiect “Raspuns SITE” ca sa stiu sa-ti citesc mail-ul cand si daca il voi primi.
Succes in continuare si spor la treaba 🙂
anielle
Vocatia se traduce in felul urmator:
“dinspre om, pentru oameni, din dragoste pentru ei.”
Cand faci ceva care nu se cauta, nu inseamna ca faci din dragoste pentru ceilalti, ci din dragoste pentru tine. Vocatie inseamna sa daruiesti.
Bună,mulțumesc foarte mult,foarte interesant,ma atrag foarte mult cărțile,îmi place sa descopăr lucruri noi mereu, sa am de învățat lucruri de la oameni care sa pot evolua mintal, mi se pare un gând inutil sa,,ei de la bogat și sa-i dai săracului “mentalitatea omului leneș însuși, scuza-mă, dar eu asta cred…,dar în același timp mulțumesc celui care a zis asa ceva pentru ca asa ceilalți vor începe sa își organizeze viata ca celor bogați,:) mulțumesc foarte mult încă odată pentru articolul,foarte interesant.
Nu ai nevoie de bani multi ca sa ai grija de viata ta.
Ironic este ca atunci cand ai grija de viata ta, vin si banii.
Salut tuturor.
Mi-a placut articolul Daniel, dureros de adevarat! Problemele economice si mai ales acea stare mizerabila de a te simti sarac, iti ingusteaza mintea, iti reduc prospectivele, campul de actiune iti anuleaza creativitatea, paralizeaza inteligenta si te reduc in situatia de victima buna numai sa isi planga de mila. Si am putut-o constata pe proprie mea piele (am fost saraca de cand ma stiu). Si nici acum nu am iesit din saracie. Chiar acum ma confrunt cu probleme economice nu indiferente. Dar ceva in mine s-a schimbat cu toate ca inca nu mi-am gasit adevarata vocatie si nici nu am invatat sa fac bani. Continui sa te citesc si astept sa primesc mult asteptata carte. Poate ceva se va schimba. Sigur. Treptele schimbarii pentru mine reprezinta vantul schimbarii.
Multumesc pentru ceea ce faci
Constientizarea este primul pas.
La cursuri deseori spunem “faptul ca observi este cea mai buna dovada ca evoluezi; pentru ca daca nu observi, nu inseamna ca nu exista”.
Salutare! Oamenii bogati nu sunt de incriminat nicicum,totusi ar trebui sa beneficieze de bogatia lor intr-o limita a bunului simt si pe cat posibil sa se implice in educatia saracilor!!!bineinteles nu este o obligatie ci o recomandare si poate o responsabilitate.
Eu nu am vazut om bogat care sa nu se intereseze de educatia saracilor sau care sa se bucure ca exista prea multi saraci.
De asemenea, rareori am vazut om bogat caruia sa ii lipseasca partea de umanitate.
Doar pe cei care cautau bogatia (deci inca erau saraci) ii pot acuza de asta.
===
iti recomand sa cauti despre fundatia lui Bill si Melinda Gates, ca sa vezi ce inseamna de fapt sa fii bogat si sa cauti solutii pentru a ridica nivelul populatiei la nivel mondial.
Daniel Zarnescu
S-ar putea sa te surprinda ideologiile lui Gates. Sau poate nu.
Uita-te la video-ul asta: http://www.youtube.com/watch?v=LmzeYYWntxw
Dureaza 3 min. E foarte important ce zice intre 2:05 si 2:20.
Teoria incercata mai sus are multe probleme. Atat de multe incat nici n-o sa vorbesc despre majoritatea dintre ele. O sa ma refer strict la cele mai logice.
Sa presupunem prin reducere la absurd ca tot ceea ce este scris mai sus se leaga intr-un argument logic. Iar concluzia e ca oamenii bogati sunt mai fericiti.
Problema intervine atunci cand ne dam seama ca toata lumea ar trebui sa fie bogata pentru a fi fericita. In acelasi timp, un om bogat consuma mai multe resurse naturale decat un om sarac.
Daca toata lumea ar fi bogata, am avea nevoie de multe resurse. Dar planeta noastra este finita. Nu chiar finita, dar regenerarea resurselor necesita foarte mult timp. Chiar si in perioada actuala, cand sunt foarte multi saraci, umanitatea consuma resurse mult mai repede decat se pot regenera. Cat timp am putea sa fim toti bogati ?
Viziunea noastra despre bogatie este problema. Unul din studiile mentionate mai sus spune asta: “Mesajul este ca NU EXISTA OAMENI SARACI. Exista doar contextul de a trai in saracie.”
Putem trage aceeasi concluzie despre bogati. Nu exista oameni bogati. Exista doar contextul de a trai in bogatie.
Atunci cand asociezi fericirea cu bogatia materiala, te imbeti cu apa chioara.
si cu toate astea articolul nu este despre bogati/saraci, ci despre bunastare si asumare. Am si specificat asta.
Bogat nu inseamna “devorator de resurse”. Dimpotriva.
Bogatii nu sunt nefericiti, oamenii nefericiti sunt nefericiti. (la fel se spune si despre hoti – nu bogatii sau saracii sunt hoti, ci hotii sunt hoti)
La fel – banii nu sunt dovada a lacomiei, ci sunt doar energie. (sunt neutri)
Sunt multe de spus aici, prea putin spatiu.
Daniel Zarnescu cu toata rusinea recunosc cat de limitata eram la minte si nu mi-am dat seama de acest adevar
oamenii nefericiti sunt nefericiti… hoti – nu bogatii sau saracii sunt hoti, ci hotii sunt hoti…
Domnule Andrei, sunteti sarac, nu-i asa?
Si inca ceva. Majoritatea nu au perseverenta necesara pentru a progresa.
Numai oamenii care au reusit stiu ce inseamna sa spargi cu capul zid dupa zid si sa nu renunti dupa doua ziduri sparte doar pentru ca te doare.
Si inca ceva. Succesul nu vine intr-o luna, un an etc. Uneori vine dupa 15 ani de munca perseverenta si de spart zid dupa zid cu capul. Majoritatea se opresc la primul sau al doilea zid pentru ca ii doare, restul ignora durerea si merg mai departe.
bogatul VS saracul
🙂 si cu siguranta acest articol a fost creat de unul/una cu bani (bogat), dc bogat? pt ca are timp de shiet-urile astea… si marea majoritate (90%) care citesc acest articol sunt saraci… pt ca ei cauta metode de a face bani.
Există oameni săraci psihic, de asta nu devin bogați,găsesc motive prin sa i se dea pomană de la bogat,de fapt e el leneșul care nu vrea sa facă nimic pentru el.Dacă ești sărac psihic ești și fizic din păcate,dacă lupți ajungi sa devii bogat în primul rand eu cred ar trebui sa te îmbogățești psihic pentru a deveni bogat.Oamenii vor sa cada din cer,invidia
Eu stiu destui oameni care nu fac nimic pentru ca sunt apasati de grija pentru cei ce au mai mult ca ei
nu mi-am pus niciodata aceasta intrebare, dar sunt absolut de acord ca saracia prosteste
doamne cat este de adevarat tot ce ai scris in acest articol…niciodata nu am vazut-o din aceasta perspectiva!
Ma intreb cam cate milioane de guri infometate ar putea fi hranite cu
acesti bani,ma intreb oare cate operatii pentru copii cu malformatii si
tot felul de boli,oameni cu dizabilitati care nu-si permit sa-si faca
operatiile in Japonia sau cine stie unde..asta inseamna sa fi bogat si
sa nu mai stii ce sa faci cu banii?La fel mori si la fel mergi pe lumea
cealalta ca noi toti,cata rautate si egoism,cata penibilitate poate
exista in acesti oameni si cat snobism,sa-mi spune cineva la ce folos
haine de firma,bijuterii scumpe,posete de zeci de mii de euro,masini de
milioane de euro,sa iesi cu ele in lume printre oameni tristi si bolnavi
dar tu esti fericit si te mandresti in bula ta de aer imaginara..Nu mai
stiti ce inseamna adevaratele valori si ce este cu adevarat important
in viata,da banii aduc fericirea celor care au nevoie,dar cand ai atatia
bani incat ai putea ajuta un glob intreg dar tu-i tii in banca sau ii
folosesti doar pentru tine atunci sper sa arzi in iad,ca nu meriti sa
traiesti!Si dezaprob cu vehementa acest articol si toate opiniile aprobatoare asupra acestui articol,nu,nu putem fi toti bogati pentru ca nu suntem egali si daca stam bine sa ne gandim nu am fost niciodata,si sa nu se mai trezeasca prosti care spun,””Eu am facut bani din nimic””,””Am pornit de la un leu si m-am imbogatit””vrajeli,din nimic faci tot un nimic,in al doilea rand acest articol nu are ce cauta in Romania pana in momentul in care nu s-a bombardat/lichidat parlamentul si toti parlamentarii.
Cand ai bani ca sa ajuti un glob intreg, daca pur si simplu il dai globului, in 2-3 zile globul nu va mai avea nimic. Pentru ca “globul” stie sa ii cheltuie, nu sa ii faca.
Ai fi surprins cati oameni cu bani in conturi foarte multi decid, pe final de viata, sa faca ceva pentru societate.
Cauta viata lui Bill Gates si fundatia lui, sa vezi acolo ce plan are “de eradicare a saraciei”. A convins zeci/sute de milionari si miliardari sa doneze averile lor treptat, pana cand mor, ca sa fie folosite inspre eradicarea saraciei.
Te uiti unde nu trebuie si vezi ce nu exista. Bill Gates daca ar da la propriu banii, a doua zi nimeni nu ar fi mai bogat. Ci doar “si mai lipsit de initiativa”.
Situatia este ceva mai complexa decat o vezi in momentul asta.
Stiu povestea,am citit desprea ea cu mult timp in urma,eu nu ma refeream aici la top 100 forbes,pe care Bill Gates incearca sa-i convinga sa lase averile organizatiilor de caritate s.a.m.d,Africa e ajutata de peste 100 de ani si oamenii aia habar n-au ca sunt ajutati pentru ca banii raman la sefii organizatiilor si ai spitalelor,de sute de ani sunt ajutati,cu bani,alimente s.a.m.d dar situatia e din ce in ce mai rea.
Iar ca raspuns doamnei Diana Andreescu,da,am ajutat multa lume si continui s-o fac,cu bani cu mancare,cum pot..nu sunt de acord cu ”da-i la om o undita si invata-l sa pescuiasca,decat sa-i dai tu tot”,da poti sa-l ajuti cu sfaturi si poti sa-l ajuti sa se ridice,nu te costa nimic,povestea cu undita e inventata de bogatii lumii care sunt atat de zgarciti,incat decat sa dea din banii lor mai bine isi pierd vremea cu sfaturi de rahat,de pe insulele lor private,in timp ce tu mori de foame.Saracia este rezultatul zgarceniei si ignorantei bogatilor.
“Saracia este rezultatul zgarceniei si ignorantei bogatilor.” :)))
Asta este chiar buna.
Eu tocmai ti-am dat exemplu de Bill Gates si ce face (nu “incearca”) iar tu ai continuat pe generalizare.
Atata timp cat ti-am dat un exemplu, nu poti spune ca “bogatii” sunt toti la fel. Mai mult, acum bogatii sunt “sefii organizatiilor” si “ai spitalelor” ? Si Bill Gates si cei din spatele lui ce sunt? Ca daca nu sunt hoti, inseamna ca nu sunt nici bogati, pe logica ta. 🙂
Din punctul meu de vedere… nu bogatii fura, ci hotii fura. 🙂
Asta este observatia mea care demonteaza ura intre paturi.
Esti complet pe dinafara,nu stiu ce incerci sa evidentiezi,sau doar sa-ti promovezi cartea si sa pornesti intrigi in randul comentatorilor,evident parerile sunt impartite,Da Bill Gates incearca sa faca,inca nu a nici o dovada ca a lasat ceva cuiva din averea lui,sau ceilalti pe care ”incearca” sa-i convinga,indiferent ce mi-ai mai raspunde inapoi,indiferent de ce ai spune,nu ma vei putea convinge sa fiu de acord cu afirmatiile din acest articol.
Si cine a spus ca bogatii sunt sefii organizatiilor si ai spitalelor?Am generalizat,sunt convinsa ca 1 din 1 milion de miliardari mai da cate un leu la nevoiasi atunci cand nu sunt televizati,reciteste te rog sau cel putin nu mai da reply daca nu intelegi ce am spus.
Ps:Nu mai pupa atata bogatii in fund ca nu o sa vina nici unul sa te premieze pentru asta.
Era normal sa ajungi la acuze si jigniri, cand nu mai ai argumente.
Argumentul suprem este chiar asta: “orice mi-ai spune, nu ma vei convinge”. Atunci ma opresc aici. 🙂
Tot ce am facut a fost sa scot in evidenta de cate ori te contrazici.
Discutia nici macar nu este despre bogati. Ci despre faptul ca hoti, zgarciti etc sunt in toate paturile sociale si ca nicio patura nu contine exclusiv o caracteristica anume.
Tema discutiei noastre este: nu bogatii sunt hoti, hotii sunt hoti. O premisa de bun simt foarte simpla.
Altfel tot discursul tau este asemanator afirmatiilor : “femeile sunt curve” si “barbatii sunt porci”. Nu are nimic diferit in el, este dincolo de realitatea efectiva, asa cum sunt si cei “un milion de miliardari” de care vorbesti. Revino pe pamant!
Inchid aici discutia. Data viitoare o sa te rog sa postezi cu numele intreg si cu poza ta.
mersi,
“un milion de miliardari” mi-a sarit in fata si mie.. 😀
“Ps:Nu mai pupa atata bogatii in fund ca nu o sa vina nici unul sa te premieze pentru asta.”
Daca vreodata voi ajunge miliardar (in euro sau o valuta mai puternica:) si ma voi incadra in categoria celor “pupati in fund” eu voi veni personal sa te premiez! 🙂 Pentru ca ceea ce ai scris mai sus e mult prea adevarat si motivant, iar daca cineva va ajunge bogat inspirandu-se din ceea ce ai scris, inseamna ca ai facut ce trebuia…
Buna,
Ti s-a intamplat vreodata sa strangi niste bani sau sa ii “pui deoparte” fara sa ai un scop anume, poate doar pentru zile “negre”? Ei bine, de cate ori te-ai gandit sa oferi o parte din acesti bani unor cazuri sociale precum cele mentionate de catre tine?
Sunt de acord sa contesti niste aspecte sau situatii pe care le cunosti (bine). Cum ai putea sa le contesti atunci cand nu le cunosti?
Fiecare dintre noi avem propriile valori. Valorile pe care tu afirmi indirect ca le ai, sunt ale tale. Nu inseamna ca toata lumea se raporteaza la ele. Nici macar ca ar trebui sa procedeze asa.
Nu putem fi toti bogati dar, daca tu spre exemplu ti-ai dori sa fii, ce te impiedica?
Mai bine gandeste-te cum poti sa faci sa iti poti permite lucrurile pe care ti le doresti. Exista, nu-i asa?:)
Diana
Sa intelegem din lista de deosebiri intre bogati si saraci este ca: omul sarac nu e sarac mai inainte de a fi lenes…Si deaceea ,,La omul sarac nici boii nu trag”
Totusi nici termenul de bogat nu ii tare fain ca magnatii sunt sclavii propriilor bani. Cred ca termenul de ,,Bunastare” in sensul adevarat al cuvantului este mai potrivit si te apropie de fericire…
“Magnatii sunt sclavii propriilor bani” – asta da convingere limitativa legata de bani 🙂
De unde stii? Ce inseamna magnat? Cati magnati ai cunoscut? Ce stil de viata au? Ce inseamna “sclav al banilor” din punctul asta de vedere?
Fie ca vrem fie ca nu vrem, pe masura ce avansam in viata incep sa se deschida ochii costiintei. Unii o confunda cu intelepciunea dar nu e asa, ci eu cred ca este mai degraba o manifestare a acestei constiinte… Unii s-au pus contra aceste voci a cunostiintei, sa ne uitam la Voltaire, Freud si altii asemenea lor care s-au luptat practic impotriva naturii si firii omului pana ce au innebunit , am mai citit recend cateva stiri intrand si verificandu-mi mailul de oameni care au reusit sa stranga milioane de euro si fie s-au sinucis, fie au dat in dementa. Daca ma mai gandesc si la faptul ca se stie ca foarte multi oameni bogati sunt gay te rog sa ma scuzi dar cred ca ceva nu ii sanatos in capul lor si in fiolosofiile lor de viata. Daca mai ii vad si pe unii care parca pun in viata reala nuvela Hagi Tudose incep sa zambesc. Iar modul cum mor arata cum au trait
Iar un mar sau un sistem care a inceput sa se strice, daca nu il cureti se va strica total iar inainte de cel mai mare prag tot se va vadi. Eu tind sa apreciez mai degraba un Brancusi, un Petre Tutea, Vulcanescu si multe alte adevarate valori care au zidit nu au vrut sa isi dea dreptate lor insisi. Sau daca recitim poezia: Daca- R. Kipling incepem sa vedem ca nu is chiar asa tari bogatii astia care e foarte probabil sa nu merite ce au pentru ca nu prea ofera mai nimic celorlalti… Asa cum zicea cineva: banii trebuie sa fie o unealta si sa nu iti alipesti firea ta (fire=minte+suflet+trup) de ei. Inchei prin ceva mai autohton: Simona Halep… Nu ii este rusine sa multumeasca divinitatii pentru succes pentru ca are minte sa inteleaga ca poate sau nu poate sa castige un meci sau un turneu (ca si in flmul “Paceful Warrior”), care se pare ca nu prea pomeneste ca a castigat 200 000 euro sau 1 milion la un turneu si mai degraba cauta placerea de a juca tenis si isi vede incununata munca de catre Dumnezeu, si toate celelalte “se adauga pe deasupra” si foarte important astfel se bucura de toate realizarile sale. Eu vroiam sa se faca o distinctie si intre oamenii bogati, pentru ca sunt cei care au ce oferi ceva celorlalti si sunt foarte multi din pacate care trebuie sa recunoastem ca desi “au” nu prea au ce oferi celorlalti, ei aceia Daniel au luat ceva de la lume, si sunt alipiti de ceea ce au luat si devin paznici orbi ai bogatiei lor si nu vor sa o piarda, eu la aceia ma refeream. Cel putin eu am invatat ca nu le stiu eu pe toate si ca “atata cat traiesti tot inveti” dar trebuie sa incercam sa distingem valorile (fie ele bogate sau nu) de muste (fie ele bogate sau nu) si sa invatam de la acelea;
Numai bine, si putere de munca,
Lucian
Sunt de acord cu tot ce ai spus. Singura confuzie pe care o scot in evidenta este ca nici tu nu faci diferentierea intre “magnat” si “un defect abominabil” (nu sunt acelasi lucru)
“Oameni care au strans averi de milioane de euro si s-au sinucis” = si saracii se sinucid (chiar in procent mai mare)
“Foarte multi bogati sunt gay” = de unde stii – poti sa numesti unul – mai multi – cat de multi? aceeasi observatie = si saracii sunt gay.
Si asta fara sa pun pret pe atitudinea homofoba din aceasta comparatie 🙂
Mergem pe exemplele date de tine.
Brancusi = era bogat 🙂 nu era magnat, intradevar.
Tutea = este o imagine a luptei impotriva comunismului; ar fi chiar culmea sa il dai pe el exemplu; pe atunci era dictatura si toti erau “egali”. Ba el chiar lupta pentru “libertatea” interbelica pe care o traise si in care aveai libertate de exprimare si drept de proprietate. Libertatea asta insemna inclusiv libertatea de a fi… prosper.
Simona Halep = este bogata raportat la economia romaneasca.
Sunt de acord cu tot ce ai spus, repet…
insa la exemplele pozitive ai dat nume care sustine teoria ca cei care dau valoare, intr-un final sunt bogati (material sau spiritual, in cazul lui Tutea)
iar la “magnatii sunt sclavii propriilor bani” – nu ai dat niciun exemplu, lasand ceata peste afirmatie. Asa iau nastere generalizarile si convingerile limitative.
De ce spun asta?
Pentru ca sunt sigur ca exista o lista destul de mare de magnati care sa nu fie “sclavi” ai banilor prin ceea ce fac si sunt.
Din punctul meu de vedere “sclavii banilor” sunt cei care sunt “sclavi ai banilor”. 🙂 Asta este singura observatie. Nu magnati, bogati, saraci etc.
Replica ta finala este perfecta.
“trebuie sa incercam sa distingem valorile (fie ele bogate sau nu) de muste (fie ele bogate sau nu) si sa invatam de la acelea;”
Perfect de acord.
Prima data o precizare: Faptul ca imi exprim un punct de vedere si mi se pare anormala homosexualitatea nu ma face homofob, deoarece nu am agresat niciodata: verbal sau fizic asemenea persoane. Daca o sa mergeti careva la un spital de nebuni o sa vedeti ca si aceia afirma ca sunt normali si ca societatea are ceva cu ei. Daca vrem sa avem personalitati puternice trebuie sa nu ne compromitem si sa avem un punct de vedere.
Ok, ne-am oprit putin, ne-am lamurit sau nu cu niste lucruri (eu m-am mai lamurit), iar acum toate motoarele pornite si ne punem iar pe munca ca vorba aceea: ,,Cine poate face, cine nu doar vorbeste”. Spor la treaba in continuare!
“Si asta fara sa pun pret pe ATITUDINEA homofoba din aceasta comparatie :)” ATITUDINEA TA pare homofoba prin ceea ce ai scris.
Daca ai stii cati oameni saraci sunt gay…si “dezechilibrati” . asta nu cred ca tine de situatia financiara.
eu cred ca magnatii care au intr-adevar foarte multi bani pot fi cu mult mai umani decat cei mai saraci…ceea ce le-a ramas de facut e sa lupte sa ramana umani, nu-i asa? deoarece au posibilitatea de a obtine orice altceva cu banii pe care ii au, le-a ramas ori sa fie mai umani decat cei saraci, ori niste barbari. majoritatea cred ca aleg prima varianta. sclav e un cuvant prea iesit din context in cazul asta, dupa parerea mea. niste magnati cu siguranta inteleg legatura lor cu banii, in nici un caz nu cred ca sunt sclavii banilor, ci invers! afirmatia cu “sclavii propriilor bani” cred ca vine de la o “zicala” din popor, tocmai din partea acelora numiti in articolul de mai sus care nu au/au avut o legatura sanatoasa cu banii si urasc fara motive intemeiate oamenii care au mai multi bani. si mai cred ca noi oamenii putem fi fericiti (ca doar de aceea ne dorim bunastarea, nu-i asa? ) si fara o anumita “bunastare”. la urma urmei, fericirea e doar o stare trecatoare! nu poti fi fericit pentru o perioada lunga de timp, orice ai avea sau ai face… deoarece fericirea inseamna o urmarire continua a unui echilibru care poate fi usor perturbat de factorii interni sau externi…ceea ce e deasupra si dedesubtul acestui echilibrul e starea in care suntem noi oamenii in majoritatea momentelor noastre de peste zi. doar un mic procent din ziua noastra “plutim” pe aceasta linie a echilibrului. de aceea trebuie fructificat si profitat de acel moment pretios numit fericire…unii ii zic moment de inspiratie, unii ii spun indragostire, altii il numesc cont gras in banca…toate aceaste lucruri frumoase si consecintele lor, ce ni se intampla la un moment dat sau de mai multe ori pe zi, tin de “bunastarea” noastra. noi avem puterea de a le produce si sustine cu ajutorul energiei noastre zilnice, de aceea depinde numai de noi cum ne raportam la “bunastarea” noastra. Sincer, mi-as dori sa ajung un magnat intr-o buna zi, cred ca si domnul Lucian si-ar dori asta si oricare om sanatos la minte, asta doar pentru oportunitatile nesfarsite pe care le-am avea in acel moment. Nu trebuie sa fim niste genii pentru asta, trebuie sa fim doar harnici si cu un dram de minte 🙂
Oamenii ăștia săraci și victime, ei bine, sunt cei care va duc gunoiul, conduc taxiurile, masinile care va aduc mancarea in magazine, au grija de toate lucrurile inclusiv de drumurile pe care mergeti zi de zi spre “succes”… asa ca aratati putin respect pt cei care va fac toate astea posibile
Adi, cred ca raspunsul tau vine mai degraba punctual pe titlul articolului sau pe ceva cu care nu ai rezonat. De asemenea cred ca ori nu ai citit articolul, ori nu ai inteles esenta. Nu am cautat sa “lovesc” in nimeni, ci mai degraba sa trag niste semnale de alarma.
1. cateodata
2. nu
3. cateodata
4. nu se aplica
5. nu se aplica
6. DA
7. DA
8. cateodata
9. DA
10. DA
11. nu se aplica
12. DA
13. DA
14. DA
15. DA
Cred ca sunt pe drumul cel bun 🙂
Salut !
Te rog sa-mi dai un sfat cu privire la cum sa gasesc “intermediari” pentru cazare turisti la mare in apartament in regim hotelier, pe perioada verii . Poate fi un “start” pentru o afacere.
Multumesc pentru raspuns.
Gabi,
eu nu am o afacere in zona de turism,
asa ca nu am idee.
Asta tine de partea de “research” (sau documentare).
Un articol despre latura asta gasesti pe linkul de mai jos:
https://construimimperii.ro/blog/cum-vinzi-mai-bine-produsele-si-serviciile-tale/
Intrebari care te pot ajuta:
– cine sunt competitorii tai?
– ei cum fac? (cum gasesc intermediarii)
Raspunsurile pe care le cautam “sunt in piata”. Depinde de noi sa le gasim.
Dar de ce nu mentionati de mentalitatea de patroni de sclavi pe care o au bogatii facandu -te sa lucrezi pe 2 maruntisi motivand ca. …e criza. …!!! Si asa te harbuieste an dupa an el imbogatindu -se pe manopera ta iar tu taci ca e criza. …de bani de locuri de munca. …etc In timp ce tu muncesti pe 2 euro ora el castiga milioane vanzand ceea ce tu creezi si tragi ca boul sa umpli conturile patronilor de sclavi!!
Interesanta clasificarea dvs. Ma incadrez la toate intrebarile la un OM DE ACTIUNE (mai putin cea cu sportul, cu toate ca in mintea mea imi doresc asta).
Consider ca e buna clasificarea deoarece la varsta mea de 31 de ani, respectand instinctiv cele de mai sus, nu am avut lipsuri. Specific faptul ca doar tata a muncit la mine in familie in fabrica, deci nu mi-a oferit nimic. Am cautat sa pun mereu in practica ceea ce stiu, sa citesc, sa ma informez, sa ma trezesc dimineata doar pentru a invata ceva nou chiar daca nu era obligatoriu.
Pot spune ca nu sunt angajat, lucrez doar pentru mine pentru ca am observat ca tinandu-mi mintea limpede pot produce mult mai mult si imi permit face cam tot ce imi doresc. Mentalitatea mea este urmatoarea: daca o singura persoana a reusit sa atinga un obiectiv, voi munci si de 100 de ori mai mult decat acea persoana sa ajung si eu acolo. Nimic nu e imposibil.