Vreau sa te gandesti bine la ceea ce iti voi spune in randurile urmatoare.
Uita-te in jurul tau, la familia si prietenii pe care ii ai. Uita-te la posesiunile pe care le ai (apartamente, masini, case, pamanturi, firme, conturi, bani). Trece in revista tot ceea ce te reprezinta si care vine din exteriorul tau, ce este al tau.
Eventual fa o lista cu ele. Nu conteaza cum faci lista respectiva, in stilul tau propriu si personal. Noteaza tot ce tine de exteriorul tau si care sunt ale tale, poarta amprenta ta sau te reprezinta pe tine. Important este sa fie concrete (fizice), indiferent ca vorbim de persoane, obiecte sau spatii masurabile.
Serios iti spun, opreste-te din citit si fa lista asta! Te va ajuta! (dupa ce completezi lista respectiva, revino si citeste continuarea articolului)
Parabola cu Imperiile
Acum vreau sa citesti urmatorul mesaj care imi vine destul de rar pe email, dar cert este ca imi vine.
„Stimate Domnule Zarnescu, grija mare cu imperiile tale, mai toate au avut momente de decadere. Banii nu sunt totul in viata asta, stii vorba aia, ca sunt ochiul dracului.”
Rareori, ce-i drept, primesc emailuri prin care anumiti abonati sau cititori ma acuza ca sunt prea materialist, ca denumirea siteului este una de condamnat si ca toate imperiile au avut momente in care au decazut. (?!)
Mergand dincolo de limbajul limitativ, mi-am dat seama ca sunt oameni care trag concluzii superficiale doar din simpla denumire a siteului… si a catorva titluri de articole, fara sa le citeasca. Un citat din Eugene Lewis Fordsworthe spune (in engleza): „Assumption is the mother of all screw ups”. In romaneste, o traducere cat de cat fidela ar fi: „Proiectia este mama tuturor greselilor”. Atunci cand credem ca stim TOTUL dintr-o analiza extrem de subiectiva. Celebra „judecata” a lucrurilor din jur sau „etichetare”. Dar despre asta o sa vorbesc in alt material.
Ce vreau de la tine…
Vreau sa iesi putin din lumea materiala si sa observi ca ‘imperiu’ este o metafora a propriei dezvoltari, nicidecum o forma de acumulare strict materiala.
Regat inseamna un stat si un popor cu limite clar definite conduse de un rege.
Imperiu inseamna un stat dominant si regiunile aflate sub stapanirea lui; un teritoriu vast cuprinzand mai multe popoare; un stat dominant si posesiunile lui coloniale.
Pamant sau apa?
Pe vremuri existau doua tipuri de ‘organizari’ statale, in functie de ‘geografie’ mai mult. Existau teritoriile care nu aveau acces la mare (erau doar pamant cat vedeai cu ochii) si teritoriile care aveau o limita aparenta, lovindu-se de tarmuri.
Teritoriile care se bazau pe pamant deveneau traditionale si cautau sa isi apere posesiunile. Existau limitari clare, granite, pe care le trasau, ca poporul sa stie cand este in siguranta si cand nu. Se construiau ziduri in jurul oraselor si se punea un conducator. Conducatorul era numit rege peste poporul sau si era protector al pamanturilor.
Mereu se cunosteau limitele regatului si aproape fiecare coltisor existent intre limitele impuse de granita.
De obicei, langa regatul respectiv exista alt regat, cu propriile limite impuse. Cu un alt rege protector al posesiunilor, un alt popor.
Existau insa si regate care in loc de vecini alte regate, aveau mare. Nu existau oameni acolo, doar apa cat vedeai cu ochii. Iar oamenii din regatul respectiv erau curiosi. Ce se afla dincolo de apa? Exista altceva?
Regatele care aveau vecini regate stiau exact cat li se cuvinte si isi stiau metru cu metru tot teritoriul.
Regatele care dadeau in mare insa, prin oamenii lor, incepeau sa isi puna intrebari. Oare… apa este tot a noastra sau este a nimanui? Dincolo de apa oare exista pamant? Acel pamant.. oare, este tot al nimanui, exact ca si apa? Si daca nu e pamant dincolo de apa?
Pamantul este metafora pentru ratiune iar apa pentru intuitie in cazul asta.
Din cand in cand, cate un rege se satura SA NU STIE ce se afla dincolo de mare.. isi construia o barca, isi lua oameni de incredere cu el si pleca la drum. Iar regele pornea, in cazul asta, intr-o aventura la capatul careia devenea imparat.
Au existat si exceptii, insa imperiile toate au avut iesire la mare sau, invariabil, au ajuns sa aiba iesire la mare din aceeasi dorinta de a vedea ce se afla dincolo de orizont.
Ratiune versus intuitie
Ratiunea iti spune ceea ce vad proprii tai ochi. Un birou, un calculator, o tastatura, un apartament, un job cu un salariu, o famile, niste prieteni. Intuitia este cea care nu te lasa sa dormi si te intreaba cine poti fi, chiar mai mult decat esti acum.
Ratiunea este pamantul pe care il ai ACUM sub picioare si tot ceea ce vezi in jurul tau. Intuitia este apa inselatoare care te impiedica sa vezi alte teritorii.
Cand iti faci curaj si iti construiesti o barca, esti asemenea regelui care vrea sa stie ce e DINCOLO.
Ai putea spune ca regele este mult mai echilibrat decat un imparat. Adevarul este, insa, ca pentru a te aventura pe mari necunoscute iti trebuie o doza de echilibru fantastica. Sa nu stii ce ti se va intampla si cu toate astea sa stii ca vei ramane in viata si ca vei iesi cu mult mai castigat decat daca ramai pe pamant.
Daca asta nu este echilibru, atunci nu mai stiu ce e ala.
„Imperiile decad la un moment dat”
Am stabilit ca trebuie sa iesim putin din lumea materiala ca sa intelegem denumirea de „construim imperii” si ca nu e doar o forma de acumulare materiala.
Imperiu in cazul asta nu inseamna posesiunile pe care le ai, ci pasii pe care ii faci spre necunoscut, incercand sa acumulezi mai mult, sa fii o persoana mai capabila, sa iti pui teluri inalte. Este o lupta cu propriile mari pe care le avem de jur imprejurul nostru. Poti avea un regat si sa iti stabilesti granite clare.. sau poti fi un marinar, mereu curios de ce este dincolo de apa.
Daca am stabilit ca vorbim de propria calatorie, atunci da-mi voie sa te intreb: nu este totul trecator?
Ne stim speranta de viata, stim ca un singur lucru este cert pe lumea asta…
Atunci despre ce decadere vorbim?
Decadere inseamna moarte, dar este de datoria fiecaruia sa construiasca un imperiu pana in punctul lui maxim de glorie.
Pe vremuri, imperiul utopic ar fi insemnat stapan peste toate popoarele.
Nu stiu daca o sa ajungi sa le stapanesti pe toate, avand in vedere ca niciun imperiu nu a reusit asta.
Dar nu ai vrea sa incerci?
Da, imperiile decad, dar tocmai asta face viata mai frumoasa.
Ce trebuie TU sa faci?
Sa nu iti mai pui limite in functie de REALITATE.
Realitatea nu exista.
Exploreaza continuu ce poti face si ce nu.
Expune-te, iesi in fata, fa lucrurile cat de bine poti.
‘mai repede, mai sus, mai puternic’
Si nu fata de ceilalti!
Pentru ca imperiul nu il vezi cand ai ochii deschisi.
Mai repede, mai sus si mai puternic fata de tine.
Inchide ochii si o sa vezi marea!
Daniel Zarnescu
PS: Mai jos ai un cadou din partea mea. Este o arhiva cu harti ale diverselor imperii din istoria omenirii. Printre ele se afla si un wallpaper cu imperiul roman pe care eu il am pe toate calculatoarele si care ma inspira in ceea ce fac. Sper sa iti placa.
http://construimimperii.ro/wp-content/uploads/2012/10/Imperii.zip
(apasa pe link ca sa salvezi arhiva in calculatorul tau)
excelent articol
La Multi Ani!sa fii sanatos si fericit,si sa fii inconjutat numai de oameni buni si frumosi!
Un articol foarte motivant !
Trebuie sa ai curajul sa iti satisfaci curiozitatea sa vezi dincolo de mare. Si asta tine dupa cum zicea Gratian intr-un alt mateial de prioritizare. Trebuie sa decizi ce e mai important pentru tine, sa stai intr-o zona de comfort avand un job ce iti aduce un venit muncind pentru altii, sau sa indraznesti sa explorezi si sa iti dai valoare proprilor idei si idealuri.
Multi oameni isi doresc, si desi viseaza sa faca altcea prefera „siguranta” regatului fara mare. Acest lucru insa limiteaza oameni si nu ii lasa sa se dezvolte.
Ar trebui sa ne sperie mai mult gandul ca daca ma complac in siguranta regatului fara mare peste 1 an, ne vom afla in aceeasi situatie fara a progresa si fiind vesnic nemultumiti de starea actuala. Frica de a nu pierde acel putin pe care il ai te impiedica sa obti mai mult.
Si facand o paranteza la imperii, cei care spun ca toate au decazut, sunt cei care nu au incercat, cei de care nu stim nimic. In schimb istoria ne aminteste de cei care au indraznit si care au ajuns mult mai departe.
La.multi ani Daniel!
La Multi Ani, Daniel!
Iti doresc sa-ti pastrezi perseverenta si pasiunea de a construi in continuare imperii!
Cred ca e potrivit numele ales de tine, pentru ca pur si simplu e ceea ce tu ai ales.
Oricum nu poti multumi pe toata lumea. Si nici nu e nevoie sa fie toti multumiti. Asa cum nici pe toate femeile nu le poti cuceri 😉 ci doar pe unele.
Nemultumirea celor cu numele de imperiu as spune ca mai degraba provine din starea de gicacontra, frustrai si ignoranta ca altii simt altfel.
La MULTI ANI si multa sanatate si bucurie si bani si putere de munca
geniala comparatia cu teritorile de uscat si cele cu iesire la mare…go go Daniel 🙂
Multa sanatate! La multi ani! Sa fii alaturi de cei dragi tie! Numai bine!
Foarte bun articolul, foarte inspirational. La multi ani si sanatate sa iti duci la capat proiectele pe care ti le-ai propus, pentru ca de vointa si abilitati nu duci lipsa.
La multi ani Daniel!
Iti doresc sa ai in continuare inspiratie si sa poti sa ii ajuti pe cei care privesc spre tine cu speranta, sa isi urmeze visurile.
M-a surprins placut sa aflu ca esti nascut in aceeasi zi cu fiul meu mai mic, care a implinit 23 de ani ieri. Si el are o viziune, sper sa nu il impiedic sa o si materializeze, pentru ca de ajutat nu prea pot sa-l ajut decat cu entuziasmul meu putin mai ponderat acum din cauza problemelor personale.
Am sa-i sugerez ce ai spus tu in articol:
„Sa nu iti mai pui limite in functie de REALITATE.
Realitatea nu exista.”
Inca o data iti urez succes!
<> si felicitari pentru frumosul articol!
Imi place foarte mult expunerea si comparatia atent aleasa pentru sublinierea ideii principale.
Cu totii stim ca daca nu ne permitem sa visam, suntem ca si trecuti in nefiinta, sau ne realizam activitatile cotidiene ca niste roboti, fara sa ne permitem sa avem o viziune asupra depasirii conditiei de moment. Cu toate astea, visele raman la stadiu de vise in momentul in care devenim negativisti inca inainte sa facem un pas spre schimbarea situatiei de fapt, sau devenim frustrati in fata unui esec si luam postura negativa in loc sa privim mai departe drumul spre reusita.
Se spune ca drumul spre glorie e presarat cu multi „spini”, dar depinde doar de noi, daca „spinii” ne vor rani, sau vom fi imuni pana in momentul in care ne vom vedea visul implinit.
O realizare intotdeauna va transmite o stare de optimism celui care o infaptuieste si o gandire pozitiva este intotdeauna cheia spre succes, asa ca citind aceste articole mi-am reamintit care sunt prioritatile mele in viata.
Iti multumesc mult pentru articol si astept si altele la fel de interesante!
Foarte bun articolul…oare cand ies si eu din zona de confort ?
LA MULTI ANI CU SANATATE SI CAT MAI MULTA PUTERE DE A CONSTRUI CAT MAI MULTE IMPERII. FOARTE INTERESANT ARTICOLUL. MULTUMESC
In primul rand LA MULTI ANI! DANIEL
mult timp am crezut ca sunt dezorientat,dezordonat, dezorganizat, indecis
din cauza zodiei(balanta)…limitari de-ale mele, dar urmarindu-te pe tine pe Pera si pe Marius, abia acum am inteles ca limitarile sunt in mintea mea.Diferenta e ca si pana acum stiam asta, doar ca acum AM INTELES ce am de facut.
respect
p.s. o vorba din ardeal. multam fain
La Multi Ani, Daniel! Multam’ fain, pentru talmacirea titlului.
Frumos spus! Multi ani fericiti!
Cat mai multa energie pozitiva iti doresc, sa-ti poti implini fericit imperiul dorit! 🙂
In istoria noastra de popor asuprit e de-a dreptul reconfortant sa vezi pe cineva ca vrea sa „construiasca imperii”….E vorba de o schimbare de mentalitate atat de profunda incat pt unii exponenti ai poporului nostru e f greu sa o inghita…Ceea ce e si mai spectaculos e ca incerci sa generalizezi aceasta stare de spirit adica tu faci ceva in directia asta spre deosebire de noi care doar comentam…
Asta mi s-a parut super pt cine intelege :
„Sa nu stii ce ti se va intampla si cu toate astea sa stii ca vei ramane in viata si ca vei iesi cu mult mai castigat decat daca ramai pe pamant.”
La mulţi ani, Daniel! Şi la cât mai multe „mări” de descoperit! GO FOR IT! Mulţumesc pentru articolele interesante!
Banii nu sunt totul. Are foarte mare dreptate. Dar e rau cand nu-i ai sau ii ai in sume mici
Articolul e bun pentru ai de nu inteleg despre ce e vorba. Vorba lui Pera, iesi din rutina de zi cu zi, si incearca sa cuceresti lumea. Nici el nu zice sa pui mana pe sabie, ci se refera tot la dezvoltarea personala. Dar unii nu pricep. Si nici nu cred ca informatiile le folosesc. Vor ramane la limitarile lor. Ca si elefantul legat cu sfoara, convins ca nu o poate rupe.
bravo ! ai si talent literar si comunicativ ! (sau ai lucrat pas cu pas aceste abilitati f. atractiv)
ma bucur ca exista tineri ca tine (eu sint mos) !
Cand am vazut titlul site-ului tau m-am gandit la un joc. Hai sa ne luptam sa fim mai buni, sa castigam noi teritorii.
Un grup de homo sapiens devine o societate atunci când este organizat cu ajutorul unor reguli morale iar o societate devine o civilizație atunci când beneficiază de cunoașterea adusă de știință. Morala este o reflexie pe care o facem asupra comportamentelor noastre evident în termeni unor valori de bine rău corect sau incorect și este foarte importantă deoarece interiorizată creează caracterul nostru și ne permite inter-relaționarea cu ceilalți în societatea în care trăim. Este important să ne conștientizăm grila de valori, aceste valori pe care le avem să corespundă unui model cultural ideal iar valorile să le exprimăm în comportamente și bineînțeles să fim deschiși spre cunoaștere, toleranți la frustrare și să nu acceptăm pseudoștiința sau cunoașterea de simț comun.
Interesant articol, cum de altfel toate. Traiesc in Portugalia, si cum imi place mult istoria, citesc si despre istoria Romaniei dar mã fascineaza si cea a Portugaliei. In 1500 Portugalia avea 500 000 de locuitori, fatã de 10 milioane de azi, dar ao dominat o treime din lumea intreaga. Cine vorbeste de decaderea imperiilor nu intelege ca ceea ce a ramas dupa decadere e la fel de important ca inainte. Propriul popor român e o marturie a imperiului roman. Facand o analogie com „imperiile” lui Daniel, e foarte inportante sa contruim, si sa lasam ceva in urma.
(Imi cer scuze dar tastatura e porugheza).
„Celebra „judecata” a lucrurilor din jur sau „etichetare””
defapt , Etichetarea e facuta din LiPSA de Judecata
fiindca cei ce Judeca , nu pun Etichete
stiind ca e posibil sa n-aibe dreptate
iar cei ce pun Etichete , nu Judeca ci ReActioneaza
grozav articol! realist, la obiect, pe intelesul oricui! Multumesc Daniel!
Felicitari!
foarte bun articol si replica data cu f mult bun simt.
oricum etichetarile nu sant facute de producatori 🙂
ma gandeam la salam,Mesterul Matache produce nu eticheteaza.
Imperiile sant o stare de bine,un relax dupa o munca asidua,nu reprezinta istorii.
Daniel,felicitari!…oricum Tu scrii pentru Noi…nu pentru unii.
Adevarat,
multumesc mult.
Buna ziua, Daniel!
Articolul tau este inspirational pentru toti cei care citesc randurile tale cu mintea deschisa, care merita sa primeasca asa ceva si pentru care este bine sa continui sa scrii in felul acesta. Pentru altii, metaforele s-au pierdut in ceata traiului de zi cu zi, transformata in smog… Cum sa vezi marea, cum sa vezi cerul, soarele, stelele, cum sa simti aerul curat de dupa ploaie, cum sa apreciezi parfumul florilor sau al fanului proaspat cosit, daca mintea iti este invaluita in ceata presupozitiilor? Cum sa ai aspiratii daca nici macar nu-ti identifici cu usurinta valorile? Cum sa te gandesti la drumul tau, la misiunea ta, daca te complaci intr-un mediu confortabil in care doar critica iti creaza iluzia ca actionezi, ca „spui ceva”?!…
Isus Hristos le vorbea oamenilor despre Regatul Sau, dar atunci erau foarte putini cei deschisi macar sa-L asculte si sa-L urmeze. Isus Hristos isi are locul bine definit si in ziua de astazi.
Prin urmare, „Lasa lumea sa vorbeasc. Asta-i rostul ei”, iar tu continua sa „Construiesti Imperii” pentru tine si pentru toti cei ce inteleg mesajul.
Cu foarte multi ani in urma am preluat un idemn – Lupta Continua – si l-am transformat in salut de intampinare sau de incheiere in final de scrisori sau email-uri, l-am folosit pentru a inspira sau motiva prieteni, etc..in timp a devenit parte din brandul personal…o multime de oameni, cu care s-a dovedit ulterior ca rezonez mai mult sau mai putin, nu au inteles acest indemn si m-au tot intrebat cu cine ma lupt, de ce ma lupt, de ce nu privesc viata ca o joaca, etc….am primit o multime de sugestii ca sa renunt la acest salut! 🙂
Stii ce am facut eu?
Am continuat sa cred in el, sa-l folosesc mai abitir si sa ma delimitez usor-usor de cei care nu-l inteleg pentru ca viata e prea scurta ca sa stau langa negativisti care nu sunt gata sa ‘lupte’ pentru visele lor, pentru ce e al lor, etc…
Asa ca, LUPTA CONTINUA, Daniele si Traiasca Imperiile! 🙂
Lupta continua! 🙂
Si eu am destui care imi spun acelasi lucru. Am si scris in Treptele Schimbarii despre asta un paragraf care incepe cu frazarea „Ne place lupta”.
Multumim ca exista tineri ca tine! Indiferent de subiect, privesti totul CONSTRUCTIV. De aceea „Construim imperii” e super. Ne invata si pe noi, poporul roman, optimismul. Indrazniti!
Multumesc tuturor pentru aprecieri,
Raspunsurile vin precum o gura de aer proaspat.
La multi ani, Daniel,mereu sa fii insotit de farul calauzitor al cunoasterii si sa zbori cu aripi de soim !
Salut Daniel,
Ti-am luat toate articolele la puricat descrescator cronologic. Desi toate articolele sunt facute pe experienta si practica cu o gramada de sfaturi de urmat, am simtit sa scriu un comentariu acestui articol. Nu am mai citit de mult o paralela metaforica asa frumoasa. Un an nou mai lent, mai sus si mai puternic !
Multumesc mult, Adrian.
Adevarul este ca acesta este unul dintre articolele mele preferate 🙂
Pe buna dreptate ca esti un om cu viziune 🙂 foarte original articolul introductiv!