parabola cu eroul ademenit de baba vrajitoare

15 Apr

vrajitoareaAu fost multe momentele in care am spus: atunci cand pornesti un proiect, cel mai prost feedback pe care il poti primi este de la familie si prieteni apropiati. Cel mai bun feedback il primesti direct de la clienti (potentiali clienti) sau oameni care nu au o relatie personala cu tine.

Am si o gluma pe tema asta: decat sa iti intrebi familia ce parere au de ceea ce faci tu (atunci cand incepi o afacere), mai bine opresti un strain pe strada, ii platesti cafeaua si il intrebi pe el.

La nivel teoretic toate lucrurile astea suna bine, dar abia atunci cand ajungi sa le traiesti, le intelegi cu adevarat. Un cursant de-al nostru:

“La inceput nu am inteles efectiv ceea ce ne spuneati. I-am spus nevestei mele de proiect si la inceput a fost foarte incantata. M-am simtit bine sa ii spun ce vreau sa fac si m-a incurajat.

Apoi a inceput calvarul. Nimic din ce faceam in continuare nu era bine. Am vrut sa o implic si a inceput sa imi critice fiecare actiune pe care o faceam. Nu o  mai suportam.”

Asta este un caz fericit, pentru ca a existat, totusi, incurajarea de inceput

Cele 3 tipare comportamentale care nu te lasa sa reusesti

tipare comportamentaleExista trei tendinte comportamentale raspandite la nivel national care inhiba orice inseamna actiune. Este motivul pentru care am siteul ConstruimImperii.Ro si a devenit laitmotivul tuturor actiunilor mele:

  • Criticul
  • Victima
  • Cersetorul

Daca reusesc sa reduc “molima” si sa “cresc” oameni care sa isi urmeze drumul, care sa experimenteze, sa vada ce le place si sa fie in continua miscare, atunci mi-am atins scopul. Pot spune ca, in Romania, peste 95% dintre oameni sufera in mod constant de cel putin una dintre cele trei “boli”.

Asta este si motivul pentru care exista bancul ala, cu cazanul de smoala nepazit de nimeni. In iad exista cate un cazan cu smoala pentru fiecare natie de pe Pamant. Langa cazan un drac cu o lopata, cum incerca cineva sa iasa, cum ii dadea o lopata in cap.

Langa cazanul romanesc nu era nimeni, niciun drac cu lopata, liniste totala, nimeni nu incerca sa iasa din cazan.

Oare au ajuns toti romanii in rai?

Da de unde, cum incearca unul sa scoata capul, il trag ceilalti de picioare inapoi.

Criticul

criticul“Fara sa aiba niciun fel de „practica” in domeniul respectiv, criticul este cel mai mare specialist, de la distanta. I se mai spune spectator.”

Din fotoliul de spectator, stiind la un nivel inconstient de multe ori de micimea vietii tale, ocupatia ta de baza este sa arati cu degetul si sa spui ce este gresit in ceea ce fac ceilalti. Urata ocupatie, dar foarte raspandita.

In momentul in care critici pe cineva, tu devii „judecator”, te simti implicat si specialist, superior. De aici o uratenie a vietii: o mana de oameni care fac diferenta, care evolueaza cu fiecare actiune pe care o fac si care au o misiune personala si o dorinta de mai bine. Oameni care gresesc, cad, dar care se ridica si isi forteaza norocul. Care isi antreneaza flexibilitatea si cauta solutii si care nu se simt bine cand iau lucrurile ca atare.

Si cei cu floricele in gura, care traiesc din a fi specialisti de „rezerva”, care arata fiecare defect pe care il vad si iti spun cum ar trebui tu sa fi facut de fapt. Asta in ciuda faptului ca esti la ani distanta de ei prin ceea ce faci si ca nu au incercat niciodata sa faca ce faci tu de fapt. Datu’ cu parerea despre ceilalti este sport national.

Intr-un mod pervers, cei mai aprigi spectatori de multe ori sunt cei apropiati si familia. Pe de o parte iti vor binele, pentru ca ei supravietuiesc prin regulile pe care le-au respectat zeci de ani. Au avut un esec, au trasat o regula. Si acolo unde tu nu stii de regula lor si incerci si tu, inainte de a afla daca esuezi sau nu, ti se va spune ca nu se poate.

Doar au incercat si ei, nu? Spun intr-un mod pervers, pentru ca in ei, pentru ca tin la tine, se duce o lupta: vor sa reusesti, pe de o parte; dar vor din tot sufletul sa esuezi, ca sa aiba dreptate si sa asculti de reguli data viitoare.

„Ai vrut sa pleci? Te crezi mai bun ca noi? UIte ca nu ai facut-o. Esti aici, langa noi si o sa traim nefericiti impreuna pana la moarte!” – asta e mesajul transmis tie.

„Daca eu nu am reusit, nici tu nu o sa reusesti.”

Victima

Victima“Se plange de toti si toate si cerseste atentie de fiecare data cand deschide gura. Scopul nu este sa isi resolve vreo problema, ci sa iti toace tie energia.”

Te plangi de toti si toate.

De parinti, de partenera de cuplu, de destin, de salariu mic, de seful care te pune la munca. Totul este impotriva ta. Daca lucrurile ar fi mers cum ar fi trebuit, tu ai fi fost cu mult mai sus, dar conditiile vitrege au fost cele care te-au tinut pe loc. Bineinteles ca cei care au succes si par ca isi traiesc cu adevarat visul au avut alte conditii decat tine. Au avut noroc, nenorocitii!

Ba chiar esti convins ca si tu, daca ai avea banii lui X, te-ai descurca la fel sau poate chiar mai bine decat el. Pentru ca el, prostul, desi are atatia bani, uite ce gafe face si lucruri proaste. (inlocuieste bani cu orice altceva vrei cu adevarat in cazul asta)

Cine se vaita? Victima. Cel care nu este stapan pe propriul destin. Caruia i se intampla lucruri.

Cine se mai vaita? Cel care nu face. Lenesul. Lepra. Are mereu o scuza la indemana ca sa nu se apuce de treaba. Nu ar fi nicio problema daca ar fi fericit ca nu face nimic, dar sa se si vaite din cauza asta e treaba nasoala.

Nu da foarte multa atentie celui care se vaita, pentru ca te pacaleste. Iti ia din energia ta iar singurul lui scop nu este sa faca ceva in privinta problemelor pe care le are, ci doar sa suga atentia celor din jur. Atat!

Cersetorul

?ÿ“A dat de un erou care il poate salva si, brusc, i-au disparut toate calitatile morale cu care se tot lauda. Bietul erou, nici nu stie ce urmeaza.”

Este o alta versiune a celui care se vaita. Banii si oportunitatile vin mereu din alta parte, nu de la tine. Iar cand apar oportunitatile, te transformi in mielusel, fara coloana vertebrala. Cersitul, ca activitate, este genial si tampit in acelasi timp. De ce? Pentru ca primesti “bani” fara sa muncesti (efectiv) – partea geniala. Pentru ca rareori oportunitatea se materializeaza cu adevarat pe termen lung – partea tampita.

Ce inseamna cersit? Faptul ca avansarile tale depind de altcineva (asa percepi tu) nu de tine si de actiunile tale, faptul ca te bazezi pe pensie cand stii bine ca sistemul se prabuseste, ca te gandesti cum sa ii convingi pe cei de la banca sa iti dea un imprumut, desi stii bine ca o sa iti fie greu sa il returnezi si ca tu nu ti-ai aproba dosarul.

Cersit inseamna cand ii urasti pe cei care fac bani si cand ti se pare normal ca o parte din ce fac ei sa iti revina si tie. Cersit inseamna cand vrei beneficii maxime de la altii, nu ca rezultat al muncii tale.

Cersit inseamna fiecare situatie cand ai impresia ca viata ta mai buna, banii tai din buzunar, pozitia ta sociala… toate depind de altcineva mai mult decat de tine. Atunci devii ori lingau, ori protestatar. In functie de cat de mult te baga respectivul in seama.

Este motivul pentru care discipolii ucid mentori de care au devenit prea dependenti si de la care asteapta nu indrumare, ci efectiv succes la kilogram.

Cand devii lingau, stai pe langa el, poate poate se indura de tine sa iti mai dea ceva (chiar si fara sa meriti).
Cand devii protestatar, esti in stare sa ii dai in cap si sa ii iei lui din buzunar ce vrei.

Nici prin cap nu iti trece ca ceea ce vrei poate fi obtinut destul de usor daca te pui si tu in miscare si devii un actor.

Parabola cu baba vrajitoare

vrajitoare_cazanToate cele  trei situatii descrise sunt situatii punctuale care te tin din a lupta in propriile tale batalii. Stii povestile alea cand eroul are o misiune si pe drum intalneste o casa cu o babuta care il ispiteste inauntru… ii face de mancare… ii face patul… si a doua zi eroul se trezeste in cazan si babuta in vrajitoare canibal?

Cam asa se intampla si acum.

Fiecare interactiune pe care o ai cu unul dintre cei 3 nu face decat sa te tina pe loc din drumul tau. La inceput ti se pare in regula:

  • Sa ii explici criticului ceea ce ai facut tu si motivul pentru care ai un drum si un scop in viata; insa cu cat ii explici mai mult, cu atat ii vei explica mai mult si vei sta… pe loc.
  • Sa asculti victima, sa incerci sa o asculti, sa o ajuti eventual; si iti dai seama ca de fapt problemele se repeta si singurul lucru comun este ca tu in continuare stai, asculti si vrei sa ajuti pe cineva care nu vrea sa fie ajutat, ci sa te tina langa el
  • Sa ajuti cersetorul, un „discipol” care s-a ridicat dintre cei multi; si iti dai seama discipolul nu vrea sa mearga pe propriul drum, ci vrea sa ii creezi tu unul si sa lupti tu in luptele lui.

In Shogun, a lui James Clavell, cartea copilariei mele, exista un dialog genial de care mi-a adus aminte bunul meu prieten, Gratian, si care este o metafora foarte tare, in special la critici (mai ales ca ei sunt cei mai raspanditi si ca ii gasesti chiar si in sanul familiei).

John Blackthorne, pilot pe o nava olandeza, nimerise, dupa ani de zile de calatorii pe mari straine, pe tarmurile japoneze. Aici doar ibericii ajungeau, cu care olandezii erau in razboi.

Inchisi de japonezi, olandezii erau in pericol sa fie executati, mai ales cu preotii catolici, care aveau oarecare influenta in zona si care nu vedeau cu ochi buni evenimentul. Niciun olandez nu mai venise aici.

Toranaga, cel cu ambitii de shogun nedeclarate, are o discutie “tradusa” de preoti, cu John Blackthorne, pilotul. I se spusese ca olandezii sunt in razboi cu Spania, stapanul lor de drept, ceea ce pentru japonezi era o crima. Nu exista niciun motiv din lume sa te razvratesti, era o chestiune de onoare pentru japonezi si cei care o faceau erau executati.

“Olanda a fost vasala statului spaniol, este drept?” – a intrebat Toranaga nervos

„Da!”

„Si Olanda este o tara care s-a razvratit impotriva regelui lor de drept, corect?”

„Da, olandezii lupta impotriva spaniolilor. Dar…”

„Asta se cheama razvratire? Da sau nu?”

„Da, doar ca exista circumstante atenuante…”

„NU EXISTA CIRCUMSTANTE ATENUANTE ATUNCI CAND TE RAZVRATESTI IMPOTRIVA STAPANULUI !”

In acel punct John Blackthorne era blocat si intr-un mare risc sa sfarseasca executat. Toranaga lua foarte serios discutia. A clipit, s-a gandit, a decis sa riste si a spus:

„Exista o singura situatie in care ai dreptate sa te razvratesti…”

“?”

“ATUNCI CAND CASTIGI!”

Asta l-a facut pe Toranaga sa izbucneasca in ras si sa spuna:

„Intradevar, singura circumstanta atenuanta pentru razvratire este sa castigi razboiul pe care l-ai inceput.”

Explicatie:

Oamenii tin minte invingatorii, nu invinsii.

Singura situatie in care cei care te critica au dreptate sa o faca este atunci cand te opresti din drumul tau. Si-au atins scopul, acum esti si tu unul dintre ei, spectator cu floricele la gura, asteptand inca un “destept” care sa plece din sala de cinema si sa vrea sa joace pe panza, sa fie actor.

Sportul national in Romania. 🙂

In misiunea ta oricine incearca sa te opreasca (constient sau inconstient) trebuie privit cu maximum de responsabilitate. Exact ca in povestea cu eroul ademenit de vrajitoare cu mancare buna si un pat cald.

Mai bine pe drumul ales de tine si cu stomacul gol, decat in cazan.

Ce trebuie sa faci pentru misiunea ta personala?

action-plan1 – Viseaza 

Am o vorba pe care o spun prea des celor care zic, fericiti, ca “au inceput lucrurile sa se intample”.

Da-i mintii voie sa viseze si ochii vor incepe sa vada.

Uita-te in viitor, vezi ce vrei sa fii, cine vrei sa fii fara frica, indifferent de persoana care esti tu acum. Poti face absolut orice iti pui in minte, asta trebuie sa fie mentalitatea.

2 – Planifica

Daca visul ramane in plan virtual, este doar o plasmuire a mintii tale. Ia o foaie, un creion sau stilou (nu pix) si incepe sa notezi pasii pe care ii ai de facut. Facand asta, te indrepti deja spre obiectivul tau.

Iar faptul ca scrii de mana (nu pe calculator) este cel mai personal lucru pe care poti sa il faci pentru obiectivul tau. Este ca un legamant intre tine si ceea ce vrei sa faci.

3 – Incepe

Dupa ce ai planificat pasii de actiune, trebuie sa iti focalizezi atentia pe primul pas pe care il ai de facut. Vei intra pentru prima oara in detaliu. Inconjurul pamantului incepe cu un pas. Fa primul pas!

4 – Esueaza

Oricat de stupid ar parea, este vital sa esuezi. Sa faci gresit un pas din cei planificati. Fiecare pas gresit este o lectie pe care o ai de invatat. Da-ti voie sa gresesti ca sa evoluezi.

Este in natura fiecarui proiect sau “drum” sa existe pasi gresiti. Daca ar exista un plan perfect, cu totii ar sti si ar face. Din fericire, insa, drumul perfect este cel pe care mergi, indiferent de sincope.

Evolutia se naste prin durere, asa ca orice emotie negativa inseamna crestere si ar trebui sa te bucure. Important este sa continui, sa gasesti cai noi prin care sa avansezi, daca drumul pare blocat.

5 – Persista

Persista sa esuezi, persista sa avansezi, persista sa cauti noi drumuri, noi misiuni personale. Ramai eroul care, desi se intalneste cu vrajitoarea care il ademeneste, gaseste o metoda prin care sa mearga mai departe, sa o salveze pe printesa.

Cum ar fi ca povestea sa se termine cu eroul in cazan?

Tu esti eroul, povestea este a ta, asa ca ramai pe drumul tau!

6 – Cauta orizonturi noi

Nici macar nu e vorba despre printesa pe care trebuie sa o salvezi. Odata salvata, o sa iti dai seama ca este vorba de ceva mult mai mare de atat. Este vorba de tine, de misiunea pe care ti-o asumi.

Orice printesa salvata poate fi de fapt si ea o baba vrajitoare care se pregateste sa te manance.

Ramai mereu in cautare, umil misiunii pe care o ai, drumului pe care il parcurgi, lectiilor pe care le inveti. Printesa de fapt nici nu exista. Niciodata nu a existat. Intr-un final ramane doar povestea care poate schimba o baba.

Baba care, in loc sa ademeneasca vreun erou in propria cocioaba si sa il manance la cina, poate gasi un drum, al ei, si un print pe care sa il caute.

Daniel Zarnescu

Daniel-Zarnescu_1



Ti-a placut articolul asta?

Accesează GRATUIT două ghiduri care au dat naștere la sute de afaceri în România - studenți, angajați, freelanceri, experți de orice fel și antreprenori care și-au revoluționat modul în care își vând produsele și serviciile.

Introdu adresa de e-mail și primești GRATUIT cele două ghiduri ce te vor ajuta să câștigi bani din propria ta afacere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

74 thoughts on “parabola cu eroul ademenit de baba vrajitoare

  1. Excelent! In sfarsit imi vad gandurile si simtamintele impartasite de cineva. Bravo! Felicitari pt articol! Deja ma simt incurajata sa fac urmatorul pas in viata mea. Multumesc!

  2. Excelent expusa tematica. Foarte bine sumarizat si esentializat un drum, drumul implinirii fiecaruia.

    Fara „dar” sau „poate” trecem pe aceste poteci unde ne intalnim antagonistii, nimeni altcineva decat proiectiile propriilor noastre blocaje/frici/programe negative pe care le avem cu totii.

    Pasirea inainte, cunoasterea si intelegerea fiecaruia, conduce negresit la destinatia dorita initial. Face parte din drum, iar revelarea reusitei din spatele acestor „personaje” face ca aceasta calatorie sa se transforme dintr-o carare cu bolovani, bariere si piedici intr-un drum al devenirii si implicit al implinirii. Minunat!

    Felicitari pentru eseu!

    Placut impresionata,
    Alexandra

  3. MUltumesc Daniel,foarte util articolul,cu toate ca nu-i nimic nou pentru mine in expunerea ta,tin sa mentionez ca anume aceste momente sunt cele mai des intilnite obstacole,care kiar face sa le citim repetat si sa luam aminte pentru ca numai asa poti merge mai departe automotivindu-te
    permanent prin constientizarea lor la momentul potrivit! Tie succes si mergi inainte!

  4. Articolul de fata, mi-a confirmat ceea ce gandeam cu 3 zile in urma, cand m-am intalnit cu un coleg de liceu (dupa 4-5 ani) si dupa cateva minute de discutii si-a luat rolul CRITICULUI, expert in toate

    a inceput sa imi spuna cu inversunare, ca ma risc foarte mult, ca practic prea multe sporturi, prea multe distractii (asta dupa ce in timpul liceului eram tipul „nerd” soarece de calculator, timid, antisocial etc.)
    in vederea lui la varsta asta trebuia sa am un job stabil etc etc…(adica sa fiu sclavul altuia)

    Tiparul e arhicunoscut, intrebarea pe care mi-am pus-o e urmatoarea:

    E posibil, ca postand toate ideile (excursii frumoase cu oameni de la care am ce invata, voluntariat etc.) pe facebook sa imi atrag si mai multi „specialisti” in CRITICA?

    Ceea ce a fost gandit ca un mijloc de promovare, ar putea, indirect sa te traga si in jos?

    • Fara sa vorbesc contextual, nu are cum sa te traga in jos.

      Criticii sunt cei care te cunosc de dinainte de activitatea ta, de obicei. Ironia vietii.
      Cei care te cunosc prin intermediul a ceea ce faci deja, nu devin critici, ci adepti. De asta am zis ca strainii dau mai bun feedback decat apropiatii. Pentru ca strainii sunt „curati”.

  5. Ioiiiiiii lasa ma sa iti spun ca a meritat sa scrii o saptamana este cat se poate de adevarat, mai greu e sa recunosti care dintre cele trei stereotipuri esti:) dar cred ca fiecare dintre noi avem cate putin din fiecare, daca e sa recunoastem si felicitari you have made my day:) doar o parte din ea ca restul o finalizez eu:)) superb

  6. Daniel, ai surprins, cum nu se poate mai bine, realitatea in care traim. Si DA, ea exista, sunt foarte multi critici, victime si cersetori. Iar daca nu ne place acest lucru, cred ca ca singurul mod in care putem schimba ceva este ca fiecare dintre noi sa stea departe de oricare dintre aceste ipostaze…
    Multumesc foarte mult, Daniel si felicitari, pentru munca minunata pe care o faci!
    Cu mult drag,
    Marinela

  7. Excelent articol! Sincer, au fost exact cuvintele pe care aveam nevoie sa le aud (sa le citesc, in cazul de fata). Multumesc Daniel! 🙂

  8. Daniele, m-ai uns pe suflet cu articolul acesta! Nu exista zi in care sa nu ma impiedic de cate un critic, o victima sau un cersetor! La inceput, ma intristam si puneam la suflet ce imi spuneau, acum am devenit imuna! Iti multumesc!

  9. Daniel, felicitari pentru articol!

    Chiar a meritat sa scrii la el o saptamana!

    Din pacate m-am regasit in acest articol in totalitate. Mult prea des si mult prea intens mi se intampla sa fiu criticat, in primul rand de prieteni si de familie, tocmai de asta in momentul in care incep cate un proiect al meu, cat de mic ar fi, cel putin la inceput, am mare grija sa pastrez secretul „cu sfintenie|”, in primul rand fata de ei, de familie si de prieteni.

    Intr-o alta ordine de idei, chiar si eu, la randul meu, sufeream candva de boala asta de a critica pe altii, imi place sa cred ca am inceput cat de cat sa ma vindec, cel putin se simte o ameliorare a acestor „simptome”, iar asta datorita faptului ca am inceput sa trec cat de cat la actiune.

    Mai mult, am inceput sa evit sa ajut oamenii care nu vor sa fie ajutati, acei „Gica Contra”, cei pentru care nimic nu merge, nici macar nu au incercat ceva, dar stiu sigur ca nu are cum sa mearga, ca e pierdere de timp sa incerci, logica lor le spune ca nu are cum sa mearga, iar ei nu se inseala niciodata!

    Celor care se plang tot timpul de cate ceva, le intorc spatele instantaneu, am constatat ca nu fac nimic altceva decat sa te stoarca de energie, dupa ce ti-au stors acea putina energie pe care o mai aveai, pur si simplu dispar! Tu nu mai esti „actorul principal”, nu mai prezinti interes, ai fost „pus la punct”, au reusit „sa-ti inchida gura aia a ta mare”, ai fost „adus pe calea cea dreapta”, dupa ce te „ratacisei” putin.

    Iti multumesc pentru articol si abia il astept pe urmatorul!

    🙂

  10. Indiferent ce parabola folosesti, esenta ramane aceasi. Diferenta dintre problema practica (ce vrei sa realizezi) si problema emotionala (de ce naiba nu am ce vreau).

    Prima se rezolva cu PLANUL de mai sus si in a doua te balacaresti osciland cand in rolul de victima, cand in cel de critic, cand in cel de cersetor.

    Asa ca indiferent ce vrei in viata, JUST DO IT si nu astepta sa se faca de la sine.

    P.S. a merita efortul. e unul din articolele care mi-au placut cel mai mult la tine.

  11. Da-i mintii voie sa viseze si ochii vor incepe sa vada. Genial! Tot articolul este fantastic. Si daca tu ai drumul tau, ai grija sa-i incurajezi si pe ceilalti, cu siguranta au nevoie.

  12. Foarte bun articolul!

    Am fost de foarte multe ori in fiecare din situatiile de mai sus. Mai exact am fost critic, victima si cersetor.

    Eram critic cu fetele care nu ma bagau in seama!

    Imi ziceam: ~Cum poate sa il iubeasca pe ala?! Nu vezi ca e vagabond si ca nu are nici de manca?~

    Eram o victima in relatiile cu prietenii mei si cu colegii de la scoala si de la facultate o perioada?

    Sunt atat de obosit! Am muncit atat de mult si as avea nevoie sa ma ajutati cu temele pentru cursul urmator. E atat de grea viata asta (La 20 de ani!)!

    Eram un cersetor al locurilor de munca!

    Daca m-ar angaja si as castiga putina experienta! Adevarul e ca nimeni nu vrea o muscata care nu stie sa faca nimic la el in firma. Si eu as face la fel acum! Nu as angaja pe nimeni care habar nu are de nimic si in plus nici nu are dorinta de a face mai mult!

    Totusi de cand am ales sa ma schimb am intalnit si oameni care sunt la fel cum am fost eu: critici, victime si cersetori. Mi-au creat probleme pana cand am hotarat sa ii ascult mai putin desi aveam impresia ca au dreptate.

    Dar nu aveau! Impresia asta venea doar din cauza faptului ca am fost eu obisnuit sa fiu ca ei mult timp si credeam ca ceea ce spun ei este adevarat.

    Asa ca cei care vreti o schimbare nu uitati sa aveti incredere in instinctele voastre si sa urmati pasii pe care i-a lasat Daniel mai sus!

    • Ce sinceritate! Ati fost mai curajos si ati spart gheata, acuma mi-e si mie usor sa deschid gura: si eu am fost si critic si victima si cersetor. ( Unul din ultimii mei crunti-exploatatori-cu-voia-mea se pricepea de minune sa imite stilul in care ii ceream eu cate-un avans financiar cand mi se subtia punga. Va multumesc ca ma ajutati sa rad de mine! ) Oricum, faptul ca am jucat si noi aceste trei roluri nu ne obliga la un exces de solidaritate cu oameni care la randul lor ne storc pe noi de energie. Si mai trebuie sa fim foarte atenti la tehnicile lor de manipulare: babuta vine cu mancare calda si cu un pat si noi suntem nemancati si obositi. Daca am cedat tentatiei si-am primit de la ea, se impune o reciprocitate, nu? Oricat de devreme sau de tarziu „parasim” victima sau cersetorul, ei tot ne vor acuza de lipsa de recunostinta. Oricat de politicos si de calm vom intoarce spatele criticului, el tot ne va acuza ca „nu acceptam si alta parere”. Despartirea nu va putea fi frumoasa – asta-i viata. Dar macar sa fie la timp!

    • Asteptam sa vad cine se recunoaste si in cele 3 tipare, pentru ca ele sunt in noi, in toti. Chiar si acum ma trezesc fiind critic cu rezultatele cuiva, fara sa imi dau seama ca omul ala … se misca si ca asta este cea mai mare calitate la un om posibila si ca necesita mult curaj intr-o lume in care se arunca cu pietre la greu.

      Stiind ca si noi am fost acolo putem sa ne oprim la timp in a mai fi toxici. Si putem sa mergem pe drumul nostru verticali.

      Felicitari!

      • Foarte adevarat!Acest articol este atat de binevenit pentru mine, ma incurajeaza sa merg pe drumul meu si sa gandesc ca un invingator, citesc acum o carte pe care o recomand cu caldura, in care se regasesc aceste idei, „Secretele mintii de milionar” de T.Harv Eker

  13. Excelent !!
    Cum se potrivesc unele lucruri, chiar saptamana trecuta am experimentat la maxim aceasta „incurajare” din partea prietenilor, de altfel bineintentionati, dar care nu inteleg.
    Uneori oamenii nu vad iepurele dupa care alergi tu si atunci zic ca esti nebun, ca iepurele nu exista.

    Foarte bine spus Daniel, ma bucur pentru toti cei care iti vor citi articolul si vor fi inspirati de el sa coninue, sa nu se opreasca din a-si urma visul.

    Toti oamenii cauta fericirea si eu cred ca ea apare atunci cand dai semnificatie vietii tale, urmandu-ti visele. Si atata timp cat te afli pe acest drum si continui sa esuezi si sa progresezi nu poti fi altfel decat fericit!

  14. Adevarul adevarat,doar ca toti suntem la un moment dat critic sau victima si cersetor,dar uite asa ai reusit sa ne trezesti si cei care sunt constienti se vor feri de ce este mai rau .

  15. BRAVOOOOO! Ne dai multa energie pozitiva, ne redeschizi ochii si ne pui in miscare , esti un adevarat LIDER care vei lasa lumii o mostenire foarte, foarte bogata – o multime de LIDERI care vor continua ceea ce faci tu!

    Continua , ca stau cu ochii pe tine!
    In strainatate e si mai intortocheat drumul catre succes, dar nimic nu e imposibil!
    Succes!

  16. Superb acest material !

    Daniel, materialul prezentat cuprinde tot, in ceea ce priveste acest subiect.
    Am trecut si eu prin aceste incercari, cu cei apropiati si am decis sa-mi vad de drumul meu, fara sa mai dau nici o explicatie sau vreo motivatie a ceea ce fac. O sa le dovedesc ca drumul pe care mi l-am ales este bun.

    Multumesc foarte mult si deabea astept sa ne mai faci asemenea surprize placute.

  17. Wow, tu, atat de cerebral, vorbesti in pilde! Si te si prinde! Excelent articolul, si picat la tzanc pentru multi dintre noi!

    ( Multumiri si pentru Jurnalul Generalului – ma ajuta, mult! )

  18. Bravo Daniel! Profund ca intotdeauna.
    Odata si-odata trebuie sa se miste tara asta.
    Incepe lumea sa mai priceapa ca nu putem sta cu mina-ntinsa si ca trebuie sa ne asternem la treaba fiecare pe bucatica lui.
    Bravo, mai copile!

  19. Excelent articol !

    Da, cine nu are parte in viata de oameni din cele trei categorii . Insa au si ei rolul lor bine determinat si anume , ne fortifica si ne indeamna sa cautam alti oamnei mai apropiati fede felul nostru de a fi .

    Apoi da, visaeza, planifica , fa primul pas, pemite-ti sa gresesti ,persista, cauta orizonturi noi!

    Cit de bine ai sintetizat procesul evolutiei noastre.

    Multumesc ,Daniel si mai scrie-ne!:-), ca scrii asa de bine!

  20. Daniel, super articol!

    Eu sunt inca in multe dintre situatiile vietii, cand critic, cand victima, dar si cersetor. Diferenta majora este ca acum constientizez atunci cand ma aflu intr-una din cele 3 pozitii si rad de mine.

    Am realizat ca atunci cand aplic autoironia si zic „uite criticul din mine! ce-i mai place sa iasa in evidenta! ” :))), am tendinta sa critic din ce in ce mai putin.

    Mai nou, de cand incerc sa ma pun pe picioarele mele, aud tot mai des oameni binevoitori care imi prevad viitorul si imi explica ca ar trebui sa renunt sa visez. N-ai sa vezi asa ceva!

    Cu fiecare parere obiectiva, venita din partea unui „strain”, ma incarc cu energie si merg mai departe, in drumul meu.

    Din articolul tau de astazi, imi voi aminti de baba-vrajitoare. Si de fiecare data cand cineva va incerca sa ma tina pe loc, o sa ma transpun in poveste.

    Multumesc! 🙂

  21. Adevarul este ca ii mult mai usor sa fii critic, victima sau cersator decat sa-ti iei inima in dinti si sa faci ceva!

    Iar in situatia in care te-ai hotarat sa lupti impotriva curentului, exista mereu riscul sa te intorci de unde ai plecat, daca nu esti pregatit sa faci fata asaltului de binevoitori care te vor langa ei la loc sigur si caldut:)

    Mi-a trebuit mult timp sa inteleg importanta primului pas, dar pana la urma am reusit…exemplul cu sofatul noaptea cand vezi doar la 100 m inaintea masinii si totusi ajungi la destinatie, mi s-a parut edificator!

    Multumesc, Daniel!

    Cu prietenie,

    Elena.

  22. minunat este ca muncca ta vine la pachet cu comentariile care parca au rol de suc gastric in asimilarea a ceea ce tu te ostenesti sa ne arati,trebuie sa recitesc peste citeva zile ca sa pricep mai bine si mai mult;multumiri pt ceea ce faci pt noi cei ce incercam sa ne desmeticim din diversele stari care ne au cuprins

  23. Daniel, cu articolul asta nu mai reusesti sa ma surprinzi, asta ai facut-o de mult, dar reusesti sa confirmi ca meriti din ce in ce mai mult aprecierea atat a mea cat si a celor care te citesc !

    Cred ca aproape toti ne-am regasit in situatiile acestea ; in rolul de victima si in cel de cersetor nu m-am regasit pentru ca eu prefer sa fac / creez eu, nu sa primesc pe degeaba de la altii, dar …m-am regasit totusi in aceste roluri la adresa…mea ! adica am cersit si m-am plans mie insumi ! De tot rasul/plansul ! Cand am descoperit ce faceam, m-am vindecat instantaneu !

    Vreau sa mentionez rolul pozitiv – da, pozitiv pentru unii – al acestor situatii : cand descopera ca sunt capabili sa faca asemenea murdarii, se simt atat de injositi incat renunta si niciodata nu vor mai intra in asemenea situatii ! Este ca un autovaccin, este si o verificare a personalitatii fiecaruia .
    Toti gresim, este uman, ( dar poate fi folosit si ca o scuza si atunci nu mai e in regula ), greselile noastre , recunoscute, ne folosesc si ne intaresc !

    In incheiere, articolul tau are calitatea de a ajuta multora, tu asta faci tot timpul si noi apreciem si iti multumim pentru ceea ce faci pentru noi !

    Continua cu succes, avem mare nevoie de tine !

  24. Sunt complet devastat ,pozitiv de acest articol. Iti multumesc ,esti excelent, gandesti perfect si obiectiv. Bine ai venit printre noi ,cei care ne dorim succesul, dar datorita faptului ca nu batem la usa corecta ,si doar noua ni se asuma aceasta responsabilitate, uitam o vorba :
    Sunt lucruri despre care stim ca sunt imposibil de realizat, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru, si le realizeaza :))
    Sa traiesti!

  25. Fost-am si eu critic ”experimentat” 🙂 Asa m-am format asa am exersat, vreme indelungata rolul. E musai simplu sa vezi ”paiul din ochiul vecinului” si nu sa simti cu ce-l poti ajuta mai degraba.

    Articolul acesta-iar aur pur:)
    Azi ma declar un cursant fericit. Am intalnit profesorul modern care esti tu-exemplul de parteneriat minunat prin complementarietate- pe care il si aplic in viata personala.
    Am invatat in 3 luni despre mine-cat in viata intreaga, doar ascultandu-te si doar reactionand la planul tau strategic -scris de mana pe hartie-stiam ca am vise-iar acum am terminat de bifat deja o lista de zece:)
    Incep lista noua, iar ca mine, la nivel deocamdata scolar mic, infaptuim miracole de-o schioapa si invatam sa atingem obiective. De aici ajungem acolo, chiar daca experimentam mai multe cai:)
    Stiu acum foarte bine incotro ma indrept-actiunea e cel mai bun leac pentru ”nu pot”.
    M-am tot gandit cu ce sa te aseman-eu cred in miracole iar visele-mplinite asta sunt: minuni, si-atunci esti unul dintre ingerii ce-arata omului cu ochii mari deschisi ca are fiecare calea lui.
    Multumesc din inima, Daniel Zarnescu!

  26. Genial articol ! Ai pus punctul pe i !

    Acum imi dau seama ca uneori faceam pe criticul … In sensul ca ma apucam sa fac ceva anume si desi nu aveam experienta si nu evoluam foarte mult, eu vorbeam de altii, criticam, incercam sa ma scuz pentru ca nu realizez ce imi doresc. Imi pierdeam motivatia, fiind adesea ademenit de babuta sa ma opresc din drum. Dateam sfaturi ca si cand eram un expert; poate si de aceea nu reuseam sa ii motivez pe ceilalti, pentru ca eu inca nu reusisem ce le spuneam lor si ei stiau asta.

    Acest articol m-a facut sa constientizez ca am in mine aceste tipologii care ma tin pe loc, ca trebuie sa le elimin din personalitatea mea si ca trebuie sa am grija cand dau de astfel de oameni daca vreau sa evoluez.

    Felicitari !

    P.S. Am sa salvez acest articol pe telefon ca sa il pot citi cand am nevoie sa imi amintesc ca trebuie sa continui sa actionez !

  27. Foarte adevarat tot ce spui, eu am probat pe propria piele totul si de foarte multe ori parca sunt satula sa ma mai autoincurajez dar realizez ca asta e mersul vietii nu numai la mine ci la mai toti din jur si ca fara a fi optimisti nu se poate si chiar fara a planifica. Eram contra planificarii ,dar nici la voia intimplarii nu se poate…articol tare cu multa esenta ,multumim. Sa nu-ti piara optimismul nicicand!

  28. Excelent, Daniel!
    Pentru mine, la momentul optim!
    Ma incurajezi sa merg mai departe!
    Multumesc, multumim pentru motorul pe care il reprezinti pentru aceasta tara amortita!
    Lidia

  29. Ma regasesc in toate cele trei ipostaze,cel mai mult in cea de victima:) Imi vine sa rad, am ajuns pana la stadiul in care sa-mi plang de mila!
    Multumesc mult pentru ca te straduesti sa ne schimbi modul de a privi lucrurile,merita efortul.
    Bine punctat,traim aceste faze fara sa realizam ca suntem pe un drum gresit.
    M-am schimbat si sunt intr-o continua schimbare in bine,de cand citesc articolele tale si a celorlalti de genul tau!
    Multumesc Daniel,sa fii sanatos si sa ne mai scrii:)

  30. Excelent scris!
    Clar, pe intelesul oricui vrea sa inteleaga. O informatie cunoscuta dar scrisa si imbinata intr-un fe ce te misca.
    Inainte eu eram cea care-si spunea mereu ca x lucru se face greu, ca nu am timp, ca nu-i bun ….ma criticam singura si aplicam sablonul si la ceilalti. Au fost lectii ce le aveam de invatat.

    Multumesc Daniel!
    O seara faina

  31. ca intotdeauna cand vad in casuta de email un articol de al tau abia astept sa-l citesc, frumos si educativ articol, bravo.

    ps: m-am hotarat sa citesc Shogunul, am 24 de ani, si inca nu l-am citit spre rusinea mea 🙂

  32. Jos palaria, foarte bun articolul Daniel.

    Ce pot spune despre articol , ca este foarte adevarat, pana si eu ma aflu in aceaste situati pe care le spui , descrii, si fara gluma chiar ai dreptate .
    Eu nu prea dade-am importanta acestor articole, de pe construimimperii, iar de abonat , m-am abonat mai mult pentru bonus , ca eram interesat de orice despre afaceri online , dar cu timpul citind anumite articole, am inceput sa observ ca chiar merita citite si ca chiar poti sa faci ceva in tara asta de … .
    bafta in continuare

  33. „Sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain”. 🙂
    Asa cum bine ai punctat, toate „tiparele”, de orice fel, se regasesc in fiecare dintre noi. Exista chiar si studii care vorbesc despre faptul ca ,in fiecare om, exista pana si un fel de gena a criminalitatii….
    Important este insa ce anume alegem sa exprimam, CINE anume alegem sa fim !
    Iar oamenii pe care ii intalnim sunt toti maestri, ghizi, invatatori… De la fiecare invatam ceva. Fiecare intalnire ne ofera ocazia sa evoluam, sa ne redescoperim, sa crestem, sa facem pasi inainte…..sau NU. Chestie de alegere personala. Din nou! 🙂
    Sunt convinsa ca, intalnirea cu tine, reprezinta un mare pas inainte, pentru foarte
    multi oameni.
    Excelent articol ! Felicitari!

  34. Felicitari Daniel!
    Inca un articol marca Construim Imperii care pune nu doar un punct pe i, ci chiar doua.

    Ma regasesc complet in toate tiparele si oricat nu as vrea sa recunosc, trec de la unul la altul frecvent. Totusi tin sa ma felicit ca s-a redus frecventa lor in ultimul timp, urmarind activitatea ta si a altor oameni care au ajuns la nivelul unde vreau si eu sa ajung, lasand anturajul toxic, vechi in urma si cautand comunitati pline de oameni ce-si doresc sa-si depaseasca limitele, temerile si convingerile nedigerate ale altora.

    Ce mi se pare cel mai interesant este ca noi trecem de la un tipar la altul foarte repede, chiar in candrul unei singure discutii. Din cersetor daca nu obtinem ce ne dorim, devenim foarte rapid critic, iar daca nici planul asta nu da roade trecem la victimizare ieftina. Acum ca stau sa ma gandesc nu cred ca este o situatie standard, iar tiparele se pot manifesta in orice ordine.

  35. Buna Daniel
    Am primit acest articol de la fratele meu, l am citit si as vrea sa adaug ceva. In ceea ce ma priveste am sa iti spun ca eu vad lucrurile si din alt unghi de vedere. Critica face parte din noi. Cu cat convingerile personale sunt mai bine intiparite in patternul comportamental, cu atat se structureaza si paleta de critici a indivizilor.cam asta inseamna ca imbatranesti. Cu cat ai mai multe certitudini ai si critici de impartit. Totusi critica reprezinta si o dezbatere a unei situatii, idei, in contradictoriu. Aceste discutii critice pe care le port cu familia, fratele etc, duc pentru mine la nasterea unor noi idei si noi argumente.incercand sa imi apar instinctiv argumentele, defapt le cizelez, imi gasesc si greseli, e ca si cum ai repeta lectia ptr scoala. Cred ca daca visul tau sau drumul pe care vrei sa il urmezi e criticat de familie, ambitia ta de a infaptui visul va fi stimulata si mai mult. Daca criticul invinge, inseamna ca nu iti doreai suficient sa urmezi acea cale. Vad un rol curativ terapeutic al criticilor in general. Intotdeauna poti gasi o idee buna intr-un sir de critici, depinde cum reusesti sa analizezi criticile in raport cu orgoliul personal. Pina la urma toata viata e o lupta, inclusiv criticile sunt arme intr-o lupta a dominarii. Categorisirea in 3 tipuri e simplista si incompleta. Asa ar suna critica mea la articol:) de aici insa pot lua nastere o gramada de explicatii si dezbateri care au rolul lor pozitiv!!! Critica face parte din noi, autocritica e f importanta daca e pro acriva si pozitiva! Criticii manipuleaza instinctiv sau premeditat. Toti vor cate ceva.emotia e la baza piramidei criticilor. In final, iti spun ca eu primesc critici constructive de la fratele meu, chiar faptul ca scriu acum pe un blog este rezultatul unei critici….. Critica e utila, cand esti criticat aflii cum gandesc ceilalti e foarte interesant! Cam atat, Dragos

    • Dragos, exista metode mult mai productive de a ajuta pe cineva decat prin critica.

      O vorba foarte faina (imi scapa acum cine a spus-o, se prea poate sa fi fost Jung): critica este perfecta atunci cand vrei sa distrugi ceva; incurajarea atunci cand vrei sa construiesti.

      O critica are un judecator si un judecat, iar criticul devine superior celui care este „criticat”. Asta este si motivul pentru care „unealta” in sine trebuie data pe mana celor care sunt in deplina maturitate emotionala.

      Critica se face din ego, nu din dorinta de a ajuta pe celalalt (care este mascata). Criticand ma simt implicat in proces si ma simt valoros. Mai valoros decat cel care face. Atunci cand criticul nu face iar cel criticat face, criticul pentru a balansa echilibrul trebuie sa aduca pe acelasi nivel pe cel criticat.

      „Critica constructiva” este cea mai buna scuza pe care o poate avea un om caruia ii place sa distruga. „E vina lui ca nu accepta, eu sunt mai direct din fire.” – Insa realitatea este ca fiind „direct”, de fapt ataca motorul actiunii celor din jur avand o scuza.

      Critica ar trebui sa o foloseasca doar expertii / mentorii si doar raportat la nivelul de evolutie al celui care face actiunea. In rest ar trebui sa se foloseasca „explorarea solutiilor”, nicidecum justificarea actiunilor trecute si a intelegerii „esecului”.

      Esecul este deja o lectie prin amprenta emotionala, orice discutie prelungita asupra lui este o distrugere a tot ce s-a facut bun. Chiar si in cele mai mari esecuri exista parti bune, lectii invatate.

      Insa privirea trebuie sa se ridice tot timpul inspre viitor si actiuni viitoare, nu spre actiuni trecute si greseli.

      • f frumos articolul…eu, in general sunt mai grabita, citesc repede, nu prea fac in mod analitic lucrurile, investesc insa multa energie , intuitie si motivatie….se pare ac reusesc…ar trebui sa fac planuri , sa scriu pe hartie , sa fiu ami ordonata..nu????

        imi place f mult raspunsul tau de mai sus, niciodat nu am suportat critica si am evoluat , am prins aripi , cu adevarat numai cu incurajari…nu-mi plac criticii, pe mine nu ma ajuta , imi pun frane….cum nu cred in pedepse…cum zici, experienta te ajuta sa inveti lectii mai bine decat orice critici sau pedepse…sunt incantata de munca ta !

  36. Daniel, jos palaria! Te admir pentru tenacitatea cu care ai luptat pentru visul tau si-ti multumesc pentru „poveste”…..Surprinde foarte aplicat suportul familiei si incurajarile prietenilor-experti de care beneficiaza cei mai multi dintre cei care au curajul sa-si urmeze propriul vis, refuzand intr-o buna zi sa respecte regulile si sa tot trudeasca la visul altora… Personal, m-am regasit in ea suficient de mult incat am simtit cum imi transpira mainile, retraind momentele cand persoane foarte apropiate n-au reusit sa-si ascunda satisfactia ca ma reintorc la „locul meu”….
    Multumesc inca o data pentru inspiratie!
    Mult succes!

    Cu consideratie,
    Ionel Cacipu

    • Din pacate criticii varsa prin critica toate frustrarile lor asupra celorlalti si apoi spun „sper ca te-am ajutat, ti-am dat critica constructiva”. Critica rareori este constructiva atunci cand lipseste discernamantul. Iar discernamantul de obicei lipseste atunci cand faci critica pe un cunoscut sau pe o ruda.

      De ce lipseste discernamantul? Pentru ca cel care este aproape de tine crede te cunoaste mai bine decat te cunosti tu. Si asta il face sa fie implicat emotional in proces. Cum actiunea este cadru de schimbare, el iti spune cum esti fara sa accepte ca tu esti altul cu fiecare pas pe care il faci. Si de-asta te readuce langa el, spunandu-ti cine esti si care iti sunt limitele.

      • adaug un comment …..uitasem ceva……am invatat si eu , mai greu , ce-i drept , pt ca eram formata sa ascult mereu de parerile celor apropiati , ca nu trebuie sa asculti decat sfaturile celor care au reusit in ceea ce doresti sa realizezi , a celor specializati sau in domeniu sau care sunt referinte in domeniul lor ….. care au starea de bine pe care tu o doresti, care sunt si au obtinut ceea ce ai visat tu ….

        • Foarte adevarat!Acest articol este atat de binevenit pentru mine, ma incurajeaza sa merg pe drumul meu si sa gandesc ca un invingator, citesc acum o carte pe care o recomand cu caldura, in care se regasesc aceste idei, „Secretele mintii de milionar” de T.Harv Eker

  37. Felicitari Daniel! Foarte bun articolul! Ar trebui sa-l citească cât mai mulți si sa fie mai atenția pe viitor …. Sa-si aducă aminte de vrăjitoare. Cred ca am trecut cu toții prin cele 3 sa le numesc ” experiențe” la un momendat in viața noastră. Cel mai important este sa constientizam ca am trecut pe ” acea strada” sau sa realizam dacă avem tendința de a trecem din nou pe acolo, sa ne scuturam si sa schimbam macazul. Trenul vieții noastre are o destinație si trebuie sa mergem cu toată viteza inainte sa ajungem la destinație la ora stabilită altfel va fi prea târziu. Așadar keep going si dacă ai nevoie de o părere invita pe cineva la o cafea si întreabă-l … Ești deosebit Daniel ! Multumesc ca ești atât de transparent, simplu, concis, , clar… Si ca de fiecare data pui punctul pe i.

  38. Vai, cat de tare e articolul, mi-au dat lacrimile, esti foarte tare, Daniel! Ai atata dreptate! Tot timpul trebuie sa avem grija de noi, sa ne autoeducam si sa gasim noi solutii creative, sa nu ne plafonam si sa ne culcam pe o ureche!

    “Exista o singura situatie in care ai dreptate sa te razvratesti…”
    “?”
    “ATUNCI CAND CASTIGI!” – wow! 🙂

  39. Super tare!

    M-am amuzat cumplit cand mi-am dat seama, citind articolul, ca la un moment dat, am fost si eu acolo. Cand spun acolo… ma refer la primele doua comportamente :)) Da, da… am fost si critic si am fost si victima. Acum am o anumita experienta care nu ma lasa sa ajung cersetor.

    Critic am fost atunci cand aratam cu degetul, exact asa cum spui si tu, actiunile pe care altii le faceau fara ca eu sa am experienta aceea. Dar, din punctul meu de vedere de atunci, erau cele mai proaste alegeri pe care le puteau lua respectivii :)) Mare prostie si mare greseala :))Urat urat.. Imi e si rusine de mine cand imi amintesc.

    Am fost si victima, atunci cand dadeam vina ba pe sistemul de cacao in care traiam in Ro, ba pe oamenii de langa mine care nu stiau sa se poarte cu semenii lor, ba pe colegul de birou care vorbea prea mult si contribuia la stresul si la oboseala mea sau ba pe faptul ca salariul meu si al lui ne ajungeau doar pentru a duce o viata modesta in aglomeratul Bucuresti.

    Toate acestea pana intr-o zi in care mi-am dat seama ca nu asta e viata pe care eu mi-o doresc pentru mine si pentru ai mei in viitor. Asa ca am ales sa ies din ritmul zilnic, sa ies din starea de ”comfort”, sa nu mai fiu nici critic si nici victima si sa fac ceva pentru noi. Am riscat foarte mult. insa cu trecerea timpului rezultatele au inceput sa apara. Nu spune nimeni ca am ajuns sa am viata pe care o vizionam atunci cand am ales sa fac schimbarea, insa eu spun ca sunt pe drumul cel bun.

    Super bun articolul. Bravo si multe felicitari, Daniel!

  40. Bun, bun, foarte bun articolul tau! E intocmai ancorat in cultura noastra romaneasca care pana nu o schimbam mai multi dintre noi, o majoritate, n-o sa ne fie bine!
    Bravo pentru articol inca o data!

  41. Deci, se poate sa ecsiste ceva mai frumos?! Felicitari! Sorb fiecare cuvintel, fiecare fraza.. toate merg direct la suflet, toate trag un semnal de alarma, toate trezesc minti impotmolite, vise amortite!! Acest articol pune ecsact punctul pe ”i”, subliniaza realitatea zilelor noastre, a erei noastre, si nu face altceva decat sa ne ambitioneze, ne da imboldul de a pune piciorul in prag pentru cei care nu am facut-o deja. Ne deschide larg ochii mintii, facandu-ne sa constientizam inca o data in plus ca doar punand osul la treaba pe romaneste pentru absolut orice vis oricat de mic sau oricat de mare ar fi,doar asa reusim sa fim mai aproape de implinirea lui. De a nu mai sta cu mana intinsa, si de a ne intreba, Doamne, eu cu ce am gresit, mie de ce nu mi-ai dat totul de-a gata, ca si vecinului, sau la fel de usor?! Sarut mainile pentru acest articol minunat, dragul iubitul nostru prieten Daniel, si pentru toate articolele tale de-a dreptul ecstraordinare si pe cat se poate de actuale si de adevarate <3

  42. ESTI TARE DANIEL ADICA FFFFFFFFF PREGATIT . BRAVO TIE SI MAI ALES CA AVEM SI NOI DE INVATAT. Din toata inima FELICITARI Steluta din Braila

  43. Mi-a placut ! mereu intalnesc astfel de oameni ,ma feresc de ei zicand in gandul meu ca cu cat sunt mai prosti cu atat mai tare te citica si se vaita .Ma enerva un profesor cand imi zicea ca imi da un 5 tras de par ….ii raspundeam ca mai bine un 4 decat acel 5 pt ca eu stiu mai bine decat el cat am invatat…asa ca nota nu ma afecta deloc . Ca puteam sa-mi ajut colegii pt mine era cea mai mare nota …poate greseam dar asa gandeam eu .

  44. Buna Daniel!
    Am citit si rascitit……….doar ca sa admir pentru a nu stiu cata oara, modul in care gandesti si perspectiva din care vezi lucrurile. Esti genial!
    Te felicit pentru articol si fi sigur ca a meritat efortul depus. Sunt convinsa ca ai deschis ochii multor persoane si au invatat macar o parte din lectie.
    Asa cum ne-ai obisnuit deja, e un mesaj atat „de suflet” cat si „de pune mana si munceste” :))
    Toate cele bune si salutari lui Gratian!
    PS. Daca macar 51% din oameni ar gandi ca voi, am fi impliniti si fericiti 🙂

  45. super tare articolul, ma regasesc si eu in cele 3 ipostaze. chiar daca te-am descoperit de putin timp citesc cu deosebit interes tot ce scrii si incerc sa parcurg si postarile anterioare. multumesc ca existi si ca te-am descoperit. Simona

  46. Imi place foarte mult acest articol, si ar trebui sa gasim in mediul online mai multe de acest tip. Mai asteptam articole de acest gen, si nu ramane decat sa zic Bravo, si sa iti promit ca o sa citesc in continuare articolele postate pe acest site.

  47. Asta chiar este o fraza care trebuie intiparita in mintea oricui vrea sa aiba succes: „Evolutia se naste prin durere, asa ca orice emotie negativa inseamna crestere si ar trebui sa te bucure. Important este sa continui, sa gasesti cai noi prin care sa avansezi, daca drumul pare blocat.”

    Legat de articol ma regasesc foarte bine in pozitia criticului. Ma lupt cu mine sa fac schimbari la acest capitol.

    Cand nu fac un lucru cum trebuie ma simt intr-un fel si stiu ca trebuie sa fac lucrul respectiv altfel dar cand vad pe altul care este sub mine ca si nivel (cum eram si eu cumva de altfel), devin dur in critici, aspru si efectiv iritat de tot ce nu mi se pare in regula. Ca si cum mi s-ar parea absolut normal ca respectivul sa stie cumva ce trebuie sa faca sau daca nu stie sa ma asculte pe mine expertul si sa faca cum ii spun.

    Si inca o problema care ma afecteaza adesea, nu inteleg de ce ma simt profund iritat cand vad un om care se limiteaza. Ce treaba am eu cu cei inchisi in cutiuta lor? Ce ar trebui sa fac ca sa-i accept asa cum sunt si sa-mi vad de treaba mea?
    Cand incerc sa-i explic cat de gresit este ceea ce face si cum eu am facut lucrurile diferit si am avut rezultate foarte bune, lucrurile degenereaza si se ajunge la polemici si dispute dure. Discutia se sfarseste cu ambele persoane iritate.

    Tu cum reactionezi Daniel in situatii de genu? Sau cum ai reusit sa le depasesti?

  48. acesta a fost ultemul email care mi la-ti trimis
    si va rog sa-mi trimiteti emailuri in continuare

    VA MULTUMESC
    faceti un lucru minunat

    succes in continuare.

  49. Foarte bun articol si ma remonteaza cand cad prada „babelor”.
    In afara de asta, am chicotit cu pofta la final – declar ca cel mai mult mi-a placut incheierea:
     „Intr-un final ramane doar povestea care poate schimba o baba.

    Baba care, in loc sa ademeneasca vreun erou in propria cocioaba si sa
    il manance la cina, poate gasi un drum, al ei, si un print pe care sa
    il caute.”

  50. Când greșesc sau nu- mi iese ma oftic,ma simt dezamăgită, dar repede găsesc altceva de făcut,de obicei nu prea cer păreri,am luat mereu decizii singură chiar dacă am eșuat, sa risc,chiar de este familia ziceam ca ei (familia) și tot ca.mine făceam,acum fiind căsătorită ii spun sotului.meu,indiferent ma încurajează și eu pe el,trebuie sa riști astfel nu vei ști sa urci, în cazanul babei pici :))