De cati bani ai nevoie ca sa incepi o afacere?

14 Ian

laptop_dreamEste o intrebare legitima, pe care fiecare dintre cei ce vor sa porneasca o afacere ar trebui sa si-o puna.

Eram in liceu, apoi in facultate – cand am inceput sa lucrez la primul meu plan de afaceri. Era vorba despre o cafenea situata intr-o vila. Aveam inclusiv schitele despre cum urma sa arate. Meniul era descris in detaliu, tin minte – spre exemplu, ca adaugasem inclusiv produse „exotice”, cum ar fi inghetata „calda” sau narghilele, aveam o zi in care patronul te servea, cot la cot cu ceilalti si descrisesem inclusiv modul cum serveau oamenii, cum arata nota si cum administrai situatiile „dificile”, in care clientii erau nemultumiti de ce consumau sau de servicii.

Aveam un dosar in care bagam foaie dupa foaie, pana copertile s-au „cocosat” si cantarea peste un kilogram. Il purtam in rucsac, ma duceam la Biblioteca Central Universitara cu el in spate si il documentam in continuare. Era singurul loc in care aveam linistea necesara, dar si conexiune la internet (nu aveam calculator acasa).

O perioada „romantica” a vietii mele de care aduc deseori vorba. Eram cu un prieten care lucra pe programe de finantare pe atunci si i-am spus mandru de realizarea mea. S-a uitat la mine ciudat si mi-a zis foarte brutal: „Stii, eu cred ca pui caruta inaintea boilor. Proiectele pleaca de la ceva concret, de obicei.”

Nu eram angajat, nu imi permiteam o cafea intr-o locatie scumpa, cand ieseam in oras mancam fornetti si ma plimbam in parc cu punga in mana … si eu visam la cai verzi pe pereti.

Au trecut 10 ani de atunci. Am ridicat firma dupa firma, mi-am construit o realitate de care sunt multumit, am exact stilul de viata pe care il vreau. Ironic este ca intre timp am si ajutat oameni sa isi deschida cafenele. 🙂

Scriind carti de leadership si antreprenoriat, nu o data mi s-a intamplat ca cineva sa ma intrebe: „Daniel, dar de ce nu ai deschis cafeneaua inca? Presupun ca acum ti-o permiti…”

Mi-o permit, insa nu o vreau acum. A devenit un laitmotiv al motivatiei mele. Este un lucru simplu de pus in practica acum, insa cafeneaua o vreau cand imi ating celelalte obiective pe care mi le-am pus in cap. Multe dintre ele mult mai mari de atat. Iar cafeneaua a ramas in plan metaforic in mintea mea. Steve Jobs spunea la un moment dat: „Stay hungry, stay young, stay foolish.” o traducere aproximativa a citatului este „Ramai infometat, ramai tanar, ramai nebun…”

Sunt binecuvantat, iti spun. Pentru simplul fapt ca fiecare proiect pe care il pun pe picioare, chit ca este profesional sau personal (eu le spun proiecte), imi trezesc acelasi entuziasm pe care il simteam cand lucram pe programe de finantare si castigam proiect dupa proiect. Noutatea proiectului, faptul ca aduc o schimbare prin ceea ce fac, ca pe masura ce inaintez ma descopar si mai mult – lucrul asta ma fac sa simt o fericire greu de explicat in cuvinte.

Asa ca intreb – de ce sa ma apuc de un proiect tabu, care imi mentine vie imaginatia si dorinta de miscare? Vreau sa ma bucur de el cand o sa ma odihnesc, fara riscul de plictiseala sau dorinta de mai mult. Un fel de sfantul Graal. As fi extrem de fericit sa nu se implineasca niciodata. 🙂 Din pacate putini oameni inteleg asta.

Nu intamplator am spus mica poveste de mai sus. Anual se intampla „ceva” care imi aduce aminte de acest obiectiv al meu. De data asta un cunoscut renunta la o cafenea pe o suma relativ decenta, locatie care se apropie de ce am in dosarul „cocosat” de acasa. Si a fost cat p’aci sa „musc”. Rabdarea este o virtute. Cateodata un obiectiv neindeplinit face mai mult decat indeplinit. 🙂 Si am refuzat din nou, desi am banii in cont.

Sunt un om care isi atinge obiectivele, cateodata cu cinism.

Insa asta a venit in timp, dupa ce am invatat cum reactionez, cum functionez, cum gandesc. Sunt atat de multe lucruri pe care vreau sa le fac in viata asta, incat mi-am dat seama ca le pot face doar unul cate unul. Sa vrei totul deodata te priveaza in a le atinge cu adevarat. Ori asta este problema celor mai mult dintre cei care vor sa devina antreprenori – ca vor totul deodata. Fara sa merite acest „tot”.

Saptamana trecuta am pus cateva intrebari prin newsletter (daca nu esti abonat, te indemn sa iti introduci adresa de email in formularul din lateral – vei fi anuntat de fiecare data cand scriu un material precum este asta).

Intrebarile erau urmatoarele:

  1. De cati bani ai nevoie ca sa incepi o afacere?
  2. De unde faci rost de ei?
  3. In ce domeniu crezi ca ti-e cel mai usor?
  4. In cat timp estimezi ca ii dai drumul?
  5. Cum arata viitorul tau dupa ce ai afacerea „pe roate”? (cati bani
    scoate, ce se intampla in viata ta, cine este in jurul tau etc.)

In momentul asta am peste 20.000 de abonati. Au fost cateva sute de raspunsuri de la cei care vor sa deschida o afacerein perioada urmatoare si le-am citit pe toate in momentul asta. Recunosc ca nu am raspuns la toate, timpul nu mi-a permis de data asta. Insa este un exercitiu bun de vizualizare.

Daca nu ai facut exercitiul, ia o foaie de hartie si raspunde singur la intrebarile de mai sus. O sa vezi ca nu este atat de usor pe cat pare. Daca iti dai insa voie, vei fi mai aproape de afacere, pentru simplul motiv ca ti-ai pus mintea la contributie.

M-a impresionat un email al unei cititoare, Valentina M., care a povestit cum a reusit fata ei sa ridice o afacere prin disciplina si entuziasm, fara sa se priceapa efectiv in domeniul respectiv. Iar replica ei (imi permit sa o tutuiesc, pentru ca mi-e draga) este memorabila si esenta articolului de astazi:

„…eu cred ca atunci cand toate sunt aranjate in mintea ta, realitatea ta le va copia!”

Spre deosebire de acum aproape trei ani, cand oamenii dadeau cifre extrem de mari cu care sa pornesti o afacere, observ o diminuare a lor, ca dovada ca nivelul educatie financiara si antreprenoriala a crescut. Astfel ca am avut, la nivel de investitii, aproape orice tip de suma, de la 100 de lei (la propriu), la sute de mii de euro.

Asta ma bucura foarte mult.

Un alt lucru care m-a incantat a fost dat de diversitatea „domeniilor”. In sfarsit am vazut si „productie”, nu doar „intermediere”, am vazut si „agricultura”, nu doar „servicii”. Din pacate prea mult dintre noi reactioneaza la ideea de „afaceri” cu ceea ce ei considera ca este „trendy” acum – asta insemnand ca exista un procent destul de mare de doritori de afaceri in domeniul trainingurilor de „dezvoltare personale”. Pierdem din vedere principiile de baza ale antreprenoriatului – care este nevoia, cum pot eu sa vin in intampinarea ei.

Din punctul meu de vedere, daca as lua-o acum de la zero si nu as avea un leu in buzunar, as fi extrem de fericit sa fac agricultura. Solar, rosii/castraveti, vanzare in piata. Este o idee banala care nu prea are cum sa dea gres, daca ai un colt de pamant. Este atat de mult teren pe care nu se mai face nimic in Romania (si atat de ieftin), incat este o afacere usor de pus in practica de o familie si destul de profitabila.

De aici insa vin doua „obiectii” care apar in majoritatea discursurilor de tipul „vreau sa deschid o afacere”:

  • nu am bani de o afacere (pentru ca in mintea mea succesul depinde de investitia bagata; ironic – cu cat o persoana este mai putin experimentata, cu atat este mai puternica impresia ca lipsa fondurilor este cea care il tine pe loc)
  • vreau sa fac ceva din pasiune (folosit ca o scuza, ca urmare a literaturii de dezvoltare personala; in mesajul asta s-a pierdut esenta, cumva, si anume – ca pasiunea o gasesti exercitand diverse activitati, nicidecum stand)

Reguli ca sa pornesti o afacere:

1. Nu e nicio diferenta intre o afacere pornita de la 1000 de euro, una de la 10 000 de euro si una de la 100 000 de euro!

money bankruptLipsa banilor in 90% dintre cazuri este doar o scuza care ascunde, de fapt, lipsa de flexibilitate a antreprenorului. Un antreprenor face bani in functie de contextul in care se afla si cu resursele de care dispune, nu in conditii de „laborator”.

Sun Tzu (Arta Razboiului) are un citat genial pe tema asta, cu o larga aplicabilitate in antreprenoriat:

„Sa controlezi o armata mare ai nevoie de aceleasi principii cu care controlezi o armata mica: in mare parte este vorba doar despre o fractie.”

Traducerea: daca nu scoti bani fara bani, nu scoti bani nici cu bani. Daca nu poti controla o afacere plecata de la 1000 de euro, nu poti controla nici o afacere plecata de la 100 000 de euro. Intr-un final, daca ti se dau cele doua sume, depinde doar de unde cazi. Asta este si motivul pentru care este important sa faci bani pas cu pas, ca un proces. Tu vei fi numitorul comun in toata aceasta crestere.

Pe doctrina militara – ca sa ajungi general, trebuie sa treci prin toate gradele, pornind de la simplu soldat, fara insemne. Asta se traduce prin lipsa fondurilor. Ca sa administrezi afacere cu investitie de 100 000 de euro, trebuie sa administrezi o afacere cu investitie de 1000 de euro. Iar ca sa administrezi o afacere cu investitie de 1000 euro, trebuie mai intai sa ii faci.

Crede-ma: absolut orice persoana de pe lumea asta poate sa faca 1000 de euro daca isi pune in minte.

De aici vine si regula 2:

2. Succesul in antreprenoriat nu este un „hit” pe care il atingi, ci un proces la care lucrezi inca de cand te-ai nascut.

long_roadAsta inseamna ca nu ai nevoie sa gajezi un apartament ca sa faci rost de fonduri ca sa pornesti o afacere. Vine din nevoia de „bani” ca sa faci „bani” (credinta ca e faptul investitia initiala rezolva „afacerea”, nu neaparat tu). De asta nu sunt de acord nici cu imprumuturi de la banca, decat in situatii foarte concrete, in care iesi in castig pe hartie (sa ai deja clientii/contractul care sa iti aduca banii pe care sa ii dai bancii inapoi, nicidecum sa joci la „ruleta”, sperand ca investitia iti va aduce mai multi clienti).

Daca totusi te hotarasti sa „risti”, risca doar fundul tau. Nu trage dupa tine familia ta, care nu are nicio vina, nevasta sau copilul, ori prietenii apropiati. Ah, daca banca ti-a dat banii fara gaj, treaba lor. In rest mergi pe sistemul militar si cresti in grad in functie de performante.

Cand vei putea sa administrezi o afacere (indiferent de suma cu care ai plecat la drum), atunci poti risca. Insa asuma-ti tu riscul pana la capat si doar pentru tine.

3. Daca nu ai bani, pune-ti in minte un obiectiv de 1000 de euro si pleaca de acolo

goal_checkedAveam un prieten care imi spunea ca are nevoie de 3000 de euro ca sa isi deschida o afacere. Se plangea ca nu are fonduri, moment in care a fost sunat de cineva pe mobil. Si a scos pe masa un Iphone 5, daduse peste 2500 lei pe el din fonduri proprii. Intelegi unde bat. 🙂

Cei mai multi dintre noi, cand vine vorba de investitii, dam din umeri si ne uitam neajutorati in jurul nostru. Insa noi nu valoram chiar nimic, fondurile initiale se pot scoate din nimic aproape:

  • renunti la anumite „tabieturi” – cafele, mese in oras
  • renunti la gadgeturi
  • renunti la abonamente care mananca bani
  • iti mai iei un job part time eventual

Putini inteleg ca esti antreprenor din momentul in care scrii pe hartie ceea ce vrei si te apuci si iti urmaresti in realitate notitele. La inceput, ca „soldat”, tu trebuie sa administrezi o „afacere” dintr-o singura persoana: pe tine. Asta inseamna ca trebuie sa scoti profit ca sa il reinvestesti.

Eu merg pe ideea ca omul, fara haine pe el si cu mainile goale, avand de partea lui doar dorinta si sanatate, poate obtine absolut orice isi pune in minte.

Cum vrei sa controlezi o afacere cu 50 de angajati, daca nu poti controla o afacere cu 10? Cum poti controla o afacere de 10 angajati, daca nu poti controla o afacere cu 3 angajati? Cum poti controla o afacere cu 3 angajati, daca nu poti controla o afacere cu un singur angajat? Felicitari – esti antreprenor. Tu esti afacerea, antreprenorul si angajatul la un loc. Acum trebuie sa scoti profit ca sa reinvestesti!

4. Afacerea nu incepe cand ai banii de investitie, ci cu mult inainte!

strategieSunt  etape pe care multi nu le vad, ca sa se „protejeze”:

  • Idee
  • Fonduri
  • Documentare
  • Lansare
  • Vanzari
  • Educatie personala continua

Pentru ca despre ultimele trei etape am mai vorbit, o sa abordez doar pe primele.

Idee:  aici nu o sa insist foarte mult. Un om ca sa reuseasca ce isi pune in minte, are nevoie de doua lucruri la inceput: prioritizare si concentrare pe detalii. O idee pusa in practica este mai buna decat 1000 de idei in cap. O sa le ai pe toate doar daca te apuci de una si o duci la capat. In etapa asta ai nevoie doar ca sa te hotarasti ce vrei sa faci (in mare) si de cati bani ai nevoie efectiv.

Sfatul meu, totusi: adapteaza prima afacere la realitatea in care traiesti. Adica: daca nu ai tinut in mana niciodata 1000 de euro, atunci este absurd sa gandesti o afacere cu investitie de zeci de mii de euro investitie. Un antreprenor scoate bani in primul rand din contextul in care traieste si cu resursele de care dispune. Alege afacerea in care sa te bagi in functie realitatea in care traiesti. Stai linistit, o sa ai timp de toate tipurile de afaceri, daca pleci pe drumul asta. Momentan tu iti faci „scoala”.

Fonduri: Aici te angrenezi in a obtine acesti bani. Intrebarile la care trebuie sa iti raspunzi:

De cati bani ai nevoie?
Cati bani scoti acum?
Cum poti sa scoti mai mult de atat?
Care sunt alte surse de venituri/moduri in care poti obtine banii astia?
In cat timp ii vei scoate?

Cateva idei despre modul in care poti sa iti scoti banii de investitie le gasesti la punctul 3. Nu uita – rabdarea este o virtute. Ideea este sa iti faci un plan de bataie inca de pe acum cu privire la banii pe care ii scoti. Tu esti afacerea! Asta este examenul tau. Avantajul este ca daca o dai in bara cu banii pe care ii faci cu propriile tale maini, poti sa repeti procesul de fiecare data (tocmai pentru ca nu i-ai primit din alta parte).

Nu cred in imprumuturi costisitoare (si riscante), cel putin nu in cazul celor care nu au experienta. Dupa ce ai experienta, te poti gandi si mai departe de banii pe care ii produci. Insa daca pierzi 5000 de euro intr-un startup si dai vina pe faptul ca nu ai avut 50 000 de euro, eu iti spun ca poti sa te feliciti ! Pentru ca daca ai pierdut 5000 euro, in mod sigur pierdeai si 50 000 de euro. La 5000 de euro esti cu egoul putin ranit si o iei de la capat, din nou. La 50 000 de euro, daca nu ai crescut natural, cel mai probabil ai pierdut un apartament (daca ai gajat cu el).

Documentare: Spuneam la un moment dat ca antreprenorii din Romania duc o lipsa crasa de educatie financiara, de self-leadership si antreprenoriala. Cand ai fondurile ca sa pleci la drum, ai impresia (ca incepator) ca totul se va rezolva de la sine de acum incolo prin propriile tale forte.

Etapa documentarii (research – in engleza), lumea o percepe ca fiind o etapa plictisitoare, cu multa „cautare” pe google de informatii legate de domeniul in care o sa pleci la drum. Cei mai multi dintr eantreprenori fac etapa asta intr-un mod superficial si compenseaza mai apoi cu „cheltuieli” nenecesare.

Cand am deschis agentia de productie publicitara, cei 15 000 de euro aproape, cu care am plecat la drum s-au dus pe diverse aparaturi de care credeam ca am nevoie. Dupa un an de zile ma dadeam cu capul de pereti. Cu banii aia puteam sa fac mult mai multe, daca eram putin mai atent la inceput si stateam in etapa asta ceva mai mult timp (si faceam treaba mai serios).

Ce inseamna asta? Documentarea trebuie sa o vezi ca pe o ancheta jurnalistica!

  • trebuie sa cauti oameni din domeniu si sa ii intervievezi, ca sa intelegi cum decurg lucrurile
  • sa vorbesti cu antreprenori care deja au afaceri in domeniu, sa te apropii de ei; orice sfat pe care ti-l dau ei te salveaza de multe belele. Incepatorii au impresia ca nu vor fi bagati in seama, realitatea insa este cu totul alta: oamenilor le place sa vorbeasca de inceputurile lor si de „capcanele” in care au picat. De multe ori trebuie sa stai doar cu un caiet si cu un pix in fata omului, ca sa notezi tot ce iti spune.
  • sa te angajezi o perioada scurta pe domeniul respectiv. Vrei shaormerie? Angajeaza-te shaormar 1-2-3 luni. Vrei bar, angajeaza-te barman. Vrei agricultura, angajeaza-te in domeniu. Dupa 2-3 luni stii deja toate „dedesubturile” si iti poti da demisia linistit.

Despre celelalte trei etape am vorbit in urmatoarele articole:
http://construimimperii.ro/7-reguli-pentru-antreprenoriatul-mic-ce-sa-faci-cand-vrei-sa-pornesti-o-afacere
http://construimimperii.ro/10-principii-financiare-de-baza-pentru-antreprenorii-incepatori

5. Da-ti voie sa iti pui in minte cateva obiective de tip GRAAL

biggerEu am cam 3 obiective de genul asta. Unul dintre ele este cafeneaua (de care deja ti-am spus in intro). Celelalte sunt prea personale si nu le voi face publice decat, probabil, peste zeci de ani. Ele de obicei au rolul sa te motiveze in ceea ce faci acum, independent de gradul lor de „realism”.

Sunt obiective de tipul: „Vreau sa fiu Presedintele tarii”, „Vreau sa urc Everest-ul”, „Vreau sa apar in Capital 100 de bogati ai Romaniei” sau „Vreau un iacht de 50 de metri lungime” – chiar nu conteaza cum ajungi la ele. Daca ti le pui undeva pe un colt de hartie, o sa vezi cum, cu fiecare an care trece, actiunile tale, rezultatele pe care le ai, afacerile in care intri cumva se leaga intr-un tipar dincolo de intelegerea umana. Si o sa vezi indicii care te duc din cei in ce mai aproape pana in punctul in care o sa ti se ofere pe tava.

Ti-o spun din proprie experienta. Cand iau agendele in care imi scriam ideile acum 10 ani, ma trec fiori pe sira spinarii. Pentru ca toate indiciile se aliniaza catre o concluzie incredibila, ca o voce soptita : „O sa fii si o sa ai tot ce ai visat in tot timpul asta.” Si chiar daca nu o sa fie asa, iti spun sincer ca drumul a meritat din plin.

Dumnezeu ii iubeste pe cei cu manecile suflecate,

Cu drag,
Daniel Zarnescu

Daniel-Zarnescu_1

PS: Drumul concret de la victima (cel care da vina pe tot ce i se intampla pentru nereusitele in viata lui), la omul de actiune (care isi asuma actiunile si isi urmareste visurile) si, intr-un final, la liderul care inspira – il gasesti in ultima mea carte pe care am scris-o, Treptele Schimbarii.
Mai multe detalii gasesti aici: http://construimimperii.ro/pachetul-treptele-schimbarii/

O alta carte scrisa de mine care, in ultima vreme, isi traieste o a doua tinerete – „Pe mine ma cheama George”.
Mai multe detalii gasesti aici: http://www.stepout.ro/pe-mine-ma-cheama-george



Ti-a placut articolul asta?

Accesează GRATUIT două ghiduri care au dat naștere la sute de afaceri în România - studenți, angajați, freelanceri, experți de orice fel și antreprenori care și-au revoluționat modul în care își vând produsele și serviciile.

Introdu adresa de e-mail și primești GRATUIT cele două ghiduri ce te vor ajuta să câștigi bani din propria ta afacere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

32 thoughts on “De cati bani ai nevoie ca sa incepi o afacere?

  1. Foarte fain articolul ,pot sa spun ca am invatat multe …am idei dar nu le notez dar de acum inainte voi nota si o sa le duc la indeplinire vreau ca pana la sfarsitul anului sa am minim 50 de visuri indeplinite !o seara buna iti doresc

    • Adevar graiesti! Un adevar binevenit chiar la o asa ora tarzie. In discutie as vrea totusi sa aduc un fenomen si anume acela ca o data avuti banii (mama, tata, matusa Tamara) iti este mult mai usor sa pui in aplicare ceea ce crezi ca vrei sa dezvolti. Sa cazi, evident… Sa te ridici. Sa risti. Intr-un alt articol scris de tine, spuneai despre faptul ca de multe ori, nu constientizam esecurile traite de oamenii care au devenit de succes. Ma intreb oare (fara sa am resentimente), cat de succes ar mai fi fost (o parte din) ei daca nu ar fi avut echilibrul material (siguranta financiara) de a se fi apucat din nou… Insa probabil am sa-mi dau singur raspunsul, reflectand la tot ce ai scris in acest ultim articol. Felicitari!!!

      • O scuza si nimic mai mult. 🙂

        Vine pe filiera „eu nu am familie cu bani si nici o matusa Tamara care sa imi dea bani. De-aia nu am avut sansa sa esuez si eu ca sa am succes mai apoi.” – vina exterioara. Altii au, contextul, Dumnezeu, iubirea pe care au avut-o cand erau mici etc – de-aia au succes.

  2. articolele tale, dar in special asta ma face sa ma indragostesc de gandirea „Daniel Zarnescu” si sa doresc sa imi imbunatatesc modul de a vedea problemele. Ma intorc la studiu.

  3. Salut! Imi place mult articolul, imi place modul in care ai explicat toate amanuntele si nui in ultimul rand imi place avantul pe care ni-l insuflii noua cititorilor. Personal as avea1000 de intrebari pt tine si alte 1000 derivate de la primele. Legat de articolul tau am reusit sa deschid o afacere cu 0 lei, deci se poate. Mai departe vine partea grea ,neavad experienta si documentatie foarte mare, ce faci cu ea? In ce directie o iei? Cum o ridici de la pamant? Cum o faci sa mearga? As fii foarte interesat de cateva sfaturi legate de agentia de publicitate pe care ai facut-o si cum ai facut-o sa merga?

  4. Cred ca ai mare dreptte si o spun usor frustata , fiindca imi dai seama ca a fost greseala mea ca nu am stiut sa cresc.Am pornit un cabinet veterinar cu 1000 de dolari si am ajuns sa incasez aceasta suma la jumate de an intr-o luna !Apoi fiindca nu am stiut sa cresc , am vazut ca si metoda de crestere a venitului , angajarea si la altul, adica ceea ce mai facusem. Avusesem dorinta sa-mi fac cabinetul meu , o realizasem , m-am linistit, m-am bucurat de venit , facem ce-mi place si m-am culcat pe-o ureche. Am observat acolo unde ma angajasem ca desi investitia lor era de 10000 de euro , incasarile lunare erau undeva la 3500 de euro , dar scazand cheltuielile si impartind la doi investitori ( sot-sotie), veniturile lor erau aproape comparabile cu ce castigam eu la mine, dar inainte de a ma angaja si la ei. Fiindca cumulat castigul a fost mai mare din cabinetul meu si din salariul de la ei , fata de ce castigam la mine, dar incasarile la cabinetul meu au inceput sa scada fiindca acum devenise principal salariul. Cand mi-am dat demisia si am revenit la mine , culmea castigul e aproape acelasi. Concluzia ma invart in loc fiindca nu m-am educat financiar, nu am stiut sa economisesc. Acum invat si o fac si ma mir de puterea banilor economisiti ” bani pentru linistea mintii” Intentionez sa ma extind( farmacie +petshop, pensiune) , insa va trebui sa ma mut fiindca spatiul aici nu-mi permite, dar asta va insemna sa pierd vadul facut aici , sau o parte din el care nu vor dori servicii la domiciliu., acesta frica ma tine in loc inca

    • Lectii pe care le-ai invatat pe propria piele.
      Nu ai de ce sa fii frustrata. Eu nu stiu alta metoda „sa crestem” decat prin greseli. Insa greselile sunt greseli dupa ce le faci, analizate cu mintea de apoi.

      „Esecul este cea mai importanta resursa a mea. Imi arata unde se opresc abilitatile mele.”
      (si la ce am de lucrat)

      Succes!

  5. Si pe mine m-au trecut fiorii….e evident ca chiar iti iese..:)
    Daca nu iei decizii financiare pe baza de impulsuri emotionale nu inseamna ca esti cinic…esti doar matur….

  6. Daniel, eu iti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine si pentru tot ce faci inca, te citesc mereu pe nerasuflate. Imi plac maxim articolele tale.
    Eu, in urma cursului MIB absolvit, plus tabara de extraterestrii cu tine si cu Gratian, am reusit sa imi vad visul cu ochii, mi-am facut scoala de actorie si am renuntat la job-ul in multinationala, job in care nu ma mai regaseam, am gasit echipa cu care sa ridic aceasta scoala si am inceput cu 0 lei si 0 bani. Si a trecut aproape un an, in care simt ca am crescut, atat personal, cat si profesional, business-ul merge si e in crestere.
    Am mai facut si greseli, intr-adevar la partea de documentare, nu am luat-o atat de in serios, m-am apucat si am facut fara experienta si fara sa cercetez prea mult piata. Insa, mi-am dorit atat de mult sa fac actorie, incat am inceput sa fac si m-am updatat pe parcurs despre ce inseamna, despre concurenta, despre cum se face un business plan si asa mai departe. Nu regret ca m-am apucat, simt ca viata mea a capatat un sens. Multumesc cu mare drag, Stefana

    • Important este ca acum faci ce iti place si ai energie.
      Ti-ai dovedit ca se poate… iar acum tu esti singura care poate stabili unde vrei sa ajungi cu ea.

      Multumesc mult si eu pentru tot!

  7. Stiu oameni care au inceput afaceri cu foarte putini bani si au ajuns sa – construiasca imperii 🙂 . Unul din ei ar fi un bun prieten de-al meu londonez care ofera acum imprumuturi(bridging loans) de milioane de lire ( http://www.visionfinance.co.uk ) si a inceput cu aproape nimic. Eu unul am renuntat la un salar bunicel pentru Romania cand am demisionat acum aproape o luna jumate in urma si am luat-o pe drumul antreprenoriatului si ca sa vezi, in ciuda tuturor fricilor, momentan, imi merge chiar mai bine decat inainte. Concluzia? Se poate! Cu multa multa munca si multa dorinta de reusita.
    Daniel, pe langa toate articolele de calitate pe care le scrii, mai imi place foarte mult faptul ca raspunzi comentariilor si pastrezi o legatura constanta cu cititorii. Tin de mult sa iti spun asta.
    Tine-o tot asa!
    Tiberiu

  8. Sunteți în căutarea pentru un împrumut? Sau ai fost refuzat un împrumut de către o bancă sau o instituție financiară pentru unul sau mai multe motive? Ai locul potrivit pentru soluții de împrumut chiar aici! Elina Johnson firma împrumut noi sunt limitate în a da credite pentru companii și persoane fizice, la o rată scăzută și la prețuri accesibile dobândă de 2%. Va rugam sa ne contactati prin e-mail de astăzi, prin intermediul elinajohnson11@hotmail.com

    Date privind solicitantul:

    1) Numele Intreg:

    2) Țara:

    3) Adresa: o

    4) de stat:

    5) Sex:

    6) Starea civila:

    7) Ocupatia:

    8) Numărul de telefon:

    9) poziția prezent în locul de muncă:

    10) Venitul lunar:

    11) Suma de împrumut Necesare:

    12) Împrumut Durata:

    13) Scopul de împrumut:

    14) Religie:

    15) Ați aplicat înainte;

    16) Data nașterii;

    mulțumiri,

    Doamna Elina Johnson

  9. In cautarile mele disperate , am gasit articolul si este foarte interesant ! Spun cautari disperate pt ca vreau sa imi daschid un laborator si o cofetarie am nevoie de cit mai multe informatii legate de aceasta afacere !! vreau ceva deosebit cu produse cit mai naturale si sa readuc retelele bunicii din nou in farfuriile noastre . Am nevoie de ceva ajutor daca puteti citeva sfaturi v-as fi recunoscatoare !!

  10. „…eu cred ca atunci cand toate sunt aranjate in mintea ta, realitatea ta le va copia!” Da, impresionant intr-adevăr.. Și motivant.
    E cel mai bine scris articol pe care eu l-am citit legat de acest subiect… Ei bine, citeam și plângeam. Ciudat, probabil, dar nu puteam sa îmi potolesc lacrimile. Cumva ai reușit, în același timp, și sa mă motivezi și să retezi puțin din aripile care prea se întindeau și se fluturau, deși eu eram în libera cădere. Totuși, mă îndepărtez de subiect.
    Mi-e frica, susțin bacalaureatul peste 4 zile și după o sa fiu nevoită să aleg calea ce vreau sa o urmez. Da,da, știu ca oricând o poți lua de la capat și ca facultatea la care merg nu îmi decide viața, dar nu vreau sa irosesc nimic. M-am tot învârtit, am tot oscilat.. între limbi străine și informatica.. informatică și farmacie.. aveam de toate în cap, trebuia sa fac ceva, dar nu știam unde vreau sa ajung. Apoi mi-am amintit de cel mai îndepărtat vis al meu.. datează din copilărie, încă de pe vremea când îndoielile, frica și oamenii care îmi ziceau „trezirea, nu ai cum sa faci nimic plecând de la un nivel atât de jos” nu mă afectau. A fost ca o revelație.. chemare ( sunt conștientă cât de naiv suna tot ceea ce zic, dar ajuta sa mă descărc ) pentru ca m-am simțit ca și cum mi-as fi găsit (sau regăsit) scopul.
    Și știi ce o sa se întâmple? Nu știu dacă ideea mea de afacere este de tip „Graal” și sincer sper sa nu fie, pentru ca e unul dintre singurele perspective în care mă vizualizez fericită. O să mă interesez, o sa cercetez, o sa învăț și o sa muncesc pana când visul meu se va materializa, iar afacerea mea va sta fi în picioare, indiferent de cât va dura și cât de greu îmi va fi. Am de gând sa merg pana la schimbarea mentalităților ca afacerea mea sa fie posibila în România. Deși este posibila, dar mentalități oricum trebuiesc schimbate (la general vorbind).
    Așa ca, domnule Daniel Zărnescu și orice alt cititor, dacă veți fi interesat intr-un viitor apropiat de ECHITAȚIE, de (re)apropierea de natura, de focuri de tabără și muzică folk și cândva, peste ani, dacă veți dori sa va trimiteți copilul intr-o tabără la munte, în care poate descoperi frumusețile Bucegilor, Baiului, libertatea ce i-o poate oferi călăritul (alături de un personal competent, de instructori și dresori profesioniști) și comunicarea cu natura și animalele ( de unde rezulta și alimentația bio), atunci o știți unde sa veniți (căci veți vedea pe Valea Prahovei și nu numai reclame și oricum, veți auzi de acest loc de basm.

    Așadar, am început sa atrag clienți cu mulți ani înainte sa încep afacerea în sine, dar ajungem noi și acolo.
    Mulțumesc pentru articol.

  11. Un articol pe care il trec la categoria 5*****.As adauga doar faptul ca ,in infinita-i intelepciune,invizibila mana a Destinului ne-a harazit fiecaruia un alt Drum,altfel am trai pe o planeta plina de antreprenori exloatand eventual un popor de maimute.Si inca ceva: nu poti,pur&simplu,sa emiti teoreme (doar)prin prisma experientelor personale.In rest,numai de bine.

  12. Aveţi dreptate.Pot să completez .La o iniţiativă trebuie o imagine de sat pentru inceput.Nu este nimeni impotrivă.Dacă nu avem această imagine trebuie să ne construim o imagine cu bani proprii.Cam atăt .Pa.