Lectia defectului tau cel mai mare

26 feb.

CriticaSunt momente in care orice om pe lumea asta se simte alienat intr-un fel sau altul. Diferit. Defect. Paria.

La un moment dat eram la un ceai cu o persoana care deja mi-a influentat viata prin deciziile viitoare pe care le voi lua. Aveam o discutie in care puneam bazele unei colaborari, el fiind pe pozitie de superioritate prin experienta si ceea ce putea sa ofere.

Discutand perfect normal, s-a oprit brusc, s-a uitat in ochii mei si m-a intrebat total neasteptat:

“Daca ar fi ca altii care te cunosc sa vorbeasca de defectele tale, ce ar spune? Care ar fi lucrurile negative pe care le-ar spune ei?”

Pentru moment m-am blocat, nu stiam daca acel cineva exista sau nu. Este o metoda foarte buna ca sa provoci o resetare emotionala si sa il pui in dificultate pe interlocutor. Se vorbeste ceva negativ? Ce poti raspunde la o intrebare de genul asta?

I-am raspuns ca cel mai probabil ar spune ca sunt oarecum rigid in anumite situatii, ca muncesc prea mult si ca sunt momente in care par lipsit de emotii (ca sunt prea putin emotional).

Am trecut peste intamplare, am colaborat cu persoana respectiva destul de mine, insa intamplarea mi-a ramas setata pe creier. Cautam un inteles al intrebarii iar raspunsul lui ca vrea sa inteleaga mai bine un potential partener nu m-a multumit indeajuns.

Probabil si pentru faptul ca intelegeam anumite mecanisme psihologice care se activasera in contextul respectiv.

Am ramas cu intrebarea asta mult timp in minte si nu am gasit raspunsul decat azi.

Intre timp, acum 1-2 luni m-am intalnit cu un prieten, potential partener atunci. Intuitiv am repetat intrebarea respectiva, fara sa planific neaparat asta. Voiam sa ma pun si in pozitia “celuilalt” ca sa inteleg mai bine.

Am vazut cum deschide ochii mari, se simte pentru o secunda vulnerabil, inghite in sec… si apoi repeta tot ceea ce i se spune, la nivel de defecte percepute, de ceilalti. A spus adevarul. Cand pui un om intr-o pozitie incomoda, intelegi multe despre omul respectiv si poti sa intelegi mult mai usor daca te minte sau nu. Nu asta era insa scopul.

Acum imi dau seama ca am fost poate un pic rudimentar, insensibil si, poate, prin intrebare, un pic arogant.

Mi-a spus defectele lui, care nici nu mai conteaza in ecuatia data. Nu erau defecte care sa afecteze relatia dintre noi atat de mult. Inca nu intelegeam sensul intrebarii si am vazut in continuare intrebarea ca un test pentru mine, sa inteleg procesul.

Cand scriu randurile astea tocmai am terminat cursul de traineri pe care l-am tinut cu Marius Simion. Trei zile intregi am fost in mijlocul unor oameni deosebiti, care vor sa devina traineri pe viitor. Am dat tot ce am avut mai bun din mine pe parte de marketing si vanzari.

Personal, in momentul in care sunt in mijlocul unei sali de curs, ma transform. Ma simt responsabil pentru oamenii care si-au pus destinul (macar partial) in mainile mele. Asa ca incerc sa ii inteleg si sa ii ajut cat pot de mult.

In discutiile pe care le aveam cu oamenii vedeam un tipar care se repeta incontinuu si pe care il identificasem si in trecut. Cele mai des folosite cuvinte de oameni releva doar nevoia lor cea mai mare (lipsa pe care o resimt cel mai mult).

Un om care foloseste des cuvantul “flexibilitate” denota ca are nevoie de flexibilitate.
Un om care ii indeamna pe ceilalti la calm si vorbeste despre calmitate des, este un om care ascunde o anumita impulsivitate pe care vrea sa si-o controleze.
Un om care vorbeste despre sex, nu inseamna ca are, ci ca are nevoie. Sexul nu mai e subiect de discutie frecvent in momentul in care este prezent in viata cuiva.
Exemplele pot continua.

Si in drum spre casa mi-am adus aminte de cele doua intamplari.

Cand pui pe cineva sa iti spuna care ii sunt defectele, din prisma prietenilor, ai doua rezultate:

  • de obicei iti spune adevarul, mai ales daca il iei prin surprindere cu intrebarea (se numeste “soc emotional” sau “resetare”)
  • raspunsul pe care ti-l da REPREZINTA CALITATILE LUI !

“Rigiditatea” de care vorbeam eu inseamna pentru prietenul meu care m-a supus testului – verticalitate si onoare.
“Munca prea multa” inseamna de fapt harnicie si dorinta de rezultate.
“Lipsit de emotii” inseamna de fapt o persoana rationala, stapana pe sine in situatii critice.

Exista multe teorii psihologice care spun acelasi lucru: NU EXISTA DEFECTE, DOAR CALITATI (bineinteles ca exista exceptii si ca teoria poate fi demontata, nu asta vreau sa subliniez)

Orice calitate, daca o recadrezi, se transforma in defect pentru cei din jur, mai ales prin opozitie.

Cu alte cuvinte un om prea organizat devine in ochii celorlalti rigid. O persoana foarte creativa poate instant deveni visatoare… sau pe care nu te poti baza. Un om sociabil si extrovertit – obositor si agasant. Exemplele pot continua.

Adevarul este ca fiecare calitate are un revers al medaliei, atunci cand este dus in exces.
Persoanele din jur observa in special diferentele “de la norma” sociala.
Insa nimeni nu spune ca trebuie sa te incadrezi intr-un standard.

Orice “defect” care are la baza faptul ca nu esti ca ceilalti, este de fapt o calitate.
Cea mai proasta decizie pe care o poti lua este sa te concentrezi pe defecte. Concentrandu-te pe defecte, de fapt te concentrezi pe “reversul” calitatii… Reparand defectele, de multe ori demolezi si calitatile pe care le ai.

Vezi ce se ascunde in cuvintele celor apropiati, atunci cand te critica… si cauta care este calitatea pe care ei de fapt o scot in evidenta. Hraneste-o si o sa ai rezultate incredibile!

Avem un noroc fabulos ca nu suntem cu totii la fel!

Intr-o lume ideala ar fi trebuit sa respectam un standard. Inteligenta conventionala spune ca omul care nu respecta “standardul” trebuie “convertit”.

Lumea poate fi schimbata de oameni diferiti de standard, pentru ca ei au acces la o alta perspectiva.

Niciun “standard” nu a reusit ceva cu adevarat important in viata. Doar cei care au iesit din tipare. Asta inseamna sa te concentrezi pe calitatile pe care le ai, chit ca ceilalti vad “reversul medaliei”, adica doar defectul din spatele calitatii.

Un bun prieten de-al meu denumeste “defectele evidente” ale cuiva “the dark side of the moon” (sau partea intunecata a lunii, facand traducerea). Intrebarea lui fireasca este: “Cum arata partea luminata a lunii?”.

Asta te intreb si eu:

Cum arata partea ta intunecata a lunii? (cu ce te critica cei din jur cel mai des)
Cum arata partea luminata a lunii? (care este de fapt calitatea pe care trebuie sa te concentrezi)

Daniel Zarnescu

Daniel-Zarnescu_1



Ti-a placut articolul asta?

Accesează GRATUIT două ghiduri care au dat naștere la sute de afaceri în România - studenți, angajați, freelanceri, experți de orice fel și antreprenori care și-au revoluționat modul în care își vând produsele și serviciile.

Introdu adresa de e-mail și primești GRATUIT cele două ghiduri ce te vor ajuta să câștigi bani din propria ta afacere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

59 thoughts on “Lectia defectului tau cel mai mare

  1. waw! 🙂

    De multe ori ma simt chinuita de defectele mele, mai ales cand imi sunt reamintite de persoanele la care tin.

    In teorie stiam si eu ca multe din defecte, daca nu toate, sunt doar calitati duse in anumite extreme, dar nu stiam cum sa fac sa nu mai ridic tensiunea celor de langa mine prin calitatile mele incredibile. :))) Nu de alta, dar chiar mi-ar parea rau ca cineva sa faca stop cardiac din cauza mea.

    Multumesc pentru articol, Daniel.

  2. Ultimele defecte care mi-au fost scoase in evidenta sunt: incapacitatea de a asculta si faptul ca as fi “bolnav”. Prima poate e adevarata, cu toate ca de cele mai multe ori ascult in loc sa vorbesc, dar bolnav? Nu stiu. Poate e o anomalie a mea care e perceputa ca boala, cand de fapt eu sunt foarte “sanatos” 😀

    • 🙂 in situatii asemanatoare am fost si eu mi se spune ca nu am rabdare sa ascult cu toate ca ascult, si dimpotriva cind vreau sa vorbesc sunt intrerupt adesea, oricum am rabdare si ascult pina la urma dupa care imi reiau discursul. Si cu faza “esti bolnav”, la fel s-a intimplat, de fapt sunt sanatos si nu prea inteleg care-i “boala” mea 😀

      Respect, Daniel, pentru articol.

  3. “Orice ‘defect’ care are la baza faptul ca nu esti ca ceilalti, este de fapt o calitate” = un truism, necunoscut pe la noi, bine ca ai pus tu punctul pe i,
    “Persoanele din jur observa in special diferentele ‘de la norma’ sociala.” – hmmm, as zice mai degraba de la norma ‘personala’,
    “Inteligenta conventionala spune ca omul care nu respecta ‘standardul’ trebuie “convertit” – ceea ce dovedeste ca “inteligenta conventionala” este propaganda comunista.

    N-ati vrea voi sa porniti seria 2 de edugaming mai devreme de 15 martie? Mmmm?

  4. Aud des ca sunt “nebun”…. :D….inainte ma durea orice critica sau remarca de acest fel…acum m-am flexibilizat un pic si reusesc cumva sa trec peste ele, sa iau ceea ce este folositor cand este cazul si sa mer inainte 🙂

  5. Excelent:)
    Si eu promovez diferentierea, acceptarea diversitatii, combinarea talentelor fiecaruia.
    Excesele sunt atunci cand prea mult din ce avem de revarsa nefolosit, ca spuma de la bere:)
    Putem invata sa le redirectionam in mod fericit 🙂

  6. Defectele mele, asa cum ma vad cei apropiati:
    – sunt lipsita de sentimente
    – nu le acord suficienta atentie

    Daca in ce il priveste pe primul, acesta indica ca sunt o persoana rationala, care reactioneaza foarte bine in conditii dificile, cel de al doilea nu vad cum poate sa fie calibrat astfel incat sa devina o calitate. Mai sap 🙁

  7. Excelent articol…Aud des ca sint incapatinata,….distanta….rece -in aparenta,dar cine are rabdare sa ma cunoasca bine isi schimba parerea….depinde cum o iei daca ma incapatinez sa rezolv o problema si reusesc pina la urma ar fii mai mult o calitate decit un defect.Depinde cum iei reversul medaliei si eu cred ca chiar daca nu-mi plac criticile ele sint constructive daca nu sint spuse din rautate,invidie.Daca vin din partea prietenilor adevarati le iau in considerare si incerc sa modific ceva daca se poate -daca vrei poti nu…? Succes in continuare toate mesajele care vin de la tine sint foarte interesante ….

  8. Da sunt de acord ca trebuie sa luam atentionarea la defectele noastre in sens constructiv, dar nici sa nu ne lasam pe o ureche si sa le lasam sa iasa din limite. Adica prea rational fara sentimente?…..him?! prea sentimental …..iar him?! Cred ca ar trebui sa ne autoanalizam si sa lucram acolo unde inima ne spune ca deranjam. E ce ziceti? Gresesc? Mi-a placut mult articolul, ca multe altele pe care ni le trimiti. Multumesc Daniel!:)

  9. apropo de nevoi: ce parere ai despre acei oameni care isi cauta prieteni cu care pot discuta folosindu-se de un limbaj scarbos (pentru mine e asa). spre exemplu: du-te si mananca sendvisul in camera aceea, plina de besini (scuze de limbaj, dar trebuie sa se inteleaga corect ce am de transmis).

  10. DEFECTELE SUNT CALITATI EXACERBATE.

    E simplu cand gandesti asa.

    Intr-adevar nu exista nici un defecy ci doar calitati pe care le manifesti intr-un mod exagerat intr-un anumit context.

    Foarte bine punctat Daniel!

  11. defectele care mi s-au scos in evidenta sunt faptul ca sunt putin vorbareata, timida, orgolioasa. iar in ce priveste calitatile ca sunt inteligenta, frumoasa, cuviincioasa, rabdatoare si saritoare cand dau o mana de ajutor.

    • Acum ar ramane sa vedem ce parere are Dl. Daniel Zarnescu despre cum s-ar “cupla” defectele si calitatile acestea, adica despre care este partea intunecata a cui…
      Sunt o persoana curioasa … abia astept sa vad corelatiile propuse.
      felicitari Dl-uil Daniel Zarnescu pentru articol si dv. felicitari pentru exercitiul pe care l-ati creat.

  12. Acum cativa ani buni un trainer imi spunea: “Orice defect, e o calitate in exces”. De-atunci am repetat-o si eu de multe ori persoanelor din jurul meu. Articolul tau a venit sa-mi reaminteasca si sa aduca o tusa noua, o alta perspectiva asupra acestei abordari.

  13. Mă critică colegii că sunt: prea serios, prea rece, inflexibil și o persoană apropriată mi-a spus că sunt „omul extremelor” și că mă cred superior.

    Calitatea pe care trebuie să mă concentrez (cred): conștinciozitate, raționalism, disciplină, perseverență și încredere în sine.

    Eu când am participat la un training de-al tău, la cum era totul ordonat, pe flipchart era o schemă clară, toți trebuia să fim disciplinați și să tăcem, să nu apară discuții pe lângă subiect, m-am simțit ca lângă un general care își prezenta planul de atac comandanților. (și mi-a plăcut)

  14. interesant articol.
    pana acum ceva vreme oamenii spuneau (uneori in fata, alteori pe la spate) ca sunt plina de mine, ca ma dau desteapta. reversul e ca sunt mai desteapta ca ei :)) critica a creat frustrari.
    bine, cred eu ca eram putin cam prea plina de mine, acum mi-a mai trecut, nu ma mai cred buricul pamantului.
    prietenii imi zic ca sunt prea obsedata de munca (rad ca vad ce ai zis tu ca e reversul…reversul tau mi-l apreciaza sefa :))) )
    sunt cam lipsita de ematie, probabil asta inseamna stapanire de sine si rationalitate.

    acum….zi tu reversul leneviei? parerea mea despre cineva e ca e prea lenesa si lasa totul pe umerii mei. cum vezi asta?

    • Capacitatea de a te detasa de tot ce te inconjoara, concentrandu-te doar la ceea ce consideri ca trebuie neaparat sa faci (“must be done”).

  15. Mi se spune ca vorbesc prea mult , ca repet acelasi lucru in mai mute feluri. Eu o fac din dorinta de a fi bine inteles ceea ce vreau sa spun.
    Care o fi calitatea ? Sa fie oare faptul ca gasesc mai multe feluri folosind dverse metafore in a reda acelasi lucru?
    Provocarea mea de ceva vreme este sa fiu concisa in exprimare! Nu-mi prea iese recunosc! Daca tot e o calitate mai bine o las asa.:)

  16. EU CRED CA DSPRE ACEST SUBIECT NU TE SA TE MAI OPRESTI DIN SCRIS!FELICITARI SI OCHIUL MEU ESTE IN GENERAL PE ACEST SUBIECT!RECUNOSC AM O PASIUNE PT TOT CE TINE DE ASA ZISELE DEFECTE SAU ESECURI….PT CA STIU CA ACOLO STA ASCUNSA COMOARA!ASTEPT ALTE SI ALTE MAILURI PE ACEST SUBIECT….:)MULTUMESC!

  17. Mi s-a intamplat ceva interesant recent. Colegul cu care locuiesc in apartament are obiceiul sa ma critice destul de des, pentru varii lucruri. Unul dintre lucruri este ca as fi dezordonat si ca nu fac suficient curat prin casa. Poate e adevarat ca nu sunt cea mai ordonata persoana din lume, insa aseara cand am ajuns acasa, singur fiind, am gasit o dezordine de nedescris in casa. Ambalajele eugeniilor (mele) pe jos, pantalonii de pijama (ai mei !) pe jos, pe masa tot felul de lucruri aruncate si podeaua jegoasa. Cum am spus, nu cred ca sunt cea mai ordonata persoana din lume, insa nu imi place nici cand e haos in jurul meu, asa ca am pus mana pe matura, am bagat masina de spalat, am pus o punga in cosul de gunoi si am adunat mizeriile. Cred ca as putea aplica principiul oglindirii asupra amicului meu. Ma acuza de multe lucruri (uneori pe buna dreptate), pe care el insusi le face, pe principiul “Rade ciob de oala sparta”.

  18. cel mai des sunt criticata ca sunt visatoare,lipsita se sentimente,neatenta,dezinteresata,iar eu cred ca sunt naiva si prea sincera,acum stau si analizez.ce inseamana toate astea……….?!m-ai pus pe ganduri Daniel,oricum i-ti multumesc pt optica prezantata azi,pozitiva de altfel……sint tot ganditoare…

  19. Excelent articol, Daniel! multumesc frumos :), am avut o surpriza frumoasa cand am citit articolul tau, ai formulat mult mai bine ceea ce gandeam si sunt bucuroasa.
    O zi minunata si mult succes!!

  20. Pt. Dana:
    “nu le acord suficienta atentie” = nu sunt dispusa sa iti umplu golurile emotionale => iti las tie sansa de a descoperi ce te implineste cu adevarat
    – asta da calitate! 🙂

    Lui Daniel: multumiri si aprecieri pt. articolele pline de talc!

  21. Este intr-adevar o problema foarte delicata de raportare la mediul inconjurator ; si asta mai cu seama pentru multi dintre noi care
    nu stim cum sa facem sa nu ne pierdem capul in fata unor situatii surprinzatoare .

    • sa te impaci cu ele inseamna sa recunosti ca le ai si sa nu vrei sa cauti partea lor “buna”.

      E ca si cum ai spune “ah, de’aia sunt asa” si sa te adancesti intr-un comportament reprobabil, ca asa scrie la carte.

      Nu este indicat.
      Simpla conectare pe calitati estompeaza defectele destul de mult.

  22. Buna seara .
    Articolul este intrigant si mai ales adevarat . Poate voi parea nepoliticoasa , insa cand citeam aveam impresia ca stiam ceea ce incercai sa exprimi .In viziunea mea psihologia nu se invata , cei ce invata psihologia nu sunt psihologi in sensul cuvantului . Cu alte cuvinte , trebuie sa simti ceea ce doreste emitatorul sa transmita si apoi sa treci prin filtrul ratiunii si sa intelegi .
    Frumos articol,
    Bafta in continuare,
    Iuliana~~

  23. In ce sens sa te concentrezi pe calitati? de ex. dak esti lenes sa te concentrezi pe relaxare sau dak esti invidios, sa te concentrezi pe bucuria reusitei altei pers. ca pt tine insuti ? Sau sa te concentrezi aleator pe calitati?

  24. Am urmarit pe youtube filmul “Efectul umbrei” .
    Ce mi s-a parut ineresant acolo se potriveste cu ce spui tu in articol.
    Defectul cel mai criticat de cei din exterior este calitatea ta pe care daca o intelegi o poti folosi si aduce la un potential maxim.
    Ex. dat:”- sunt o rautacioasa, dar cu acest defect obtin tot ce vreau, exact asa cum vreau”
    Se povestea de construirea unei case unde rautaciosenia proprietarei a dus la executarea casei confom proiectului si la finalizarea ei in termen.

    • Am vazut o caracterizare a unui fotbalist de clasa mondiala “Este nesimtit si nu pune pret pe sentimentele celor din jur.”

      Asta i-a adus insa o rautate “constructiva” pe teren fabuloasa.

      Cele doua nu sunt conectate si la un moment dat se poate renunta la “defectul perceput”.

  25. Ca de obicei, un articol excelent! Care m-a pus pe ganduri si iata ce-am descoperit….
    Nici nu-ti poti imagina cate defecte am auzit ca am……….Nici eu nu le stiu numarul. Dar un lucru stiu ca ele m-au impins tot timpul inainte 🙂 Ele m-au ajutat sa depasesc obstacolele si sa rezolv problemele.
    Tot ele m-au ajutat sa am prietenii putine dar trainice.

  26. Multumesc

    Multumesc pentru ca citeam unul din articolele tale (cele 3 metode, nerespectate de ceilalti, care iti cresc vanzarile si profitul)… cand, dintr-o data, creierul meu a scos prima cea mai originala si cea mai buna idee pe care a putut-o scoate. Nici nu am finalizat de citit articolul (nici pe acesta nu l-am citit dar voi reveni asupra lui). Am inceput sa sar in sus de bucurie ca in sfarsit am prins cea mai buna idee pe care am putut-o scoate din capusorul meu lenes. Nu voi dezvalui ideea, dar promit ca pe curand o sa auziti de mine. Deja am pus-o pe hartie impreuna cu un mic plan de bataie.

    Cand am citit ca Pera avusese ideea pentru afacerea lui in momentul cand a terminat de citit ‘De la idee la bani’ de Napoleon Hill a 4-a oara, am zis: OK…si mie imi va veni o idee. Si uite ca a venit. Dupa ce am citit ‘nshpe mii de articole si o duzina de carti de dezvoltare personala, de la Arta Seductiei la Limbajul Trupului, de la Construim Imperii la Personalitate Alfa si NLP Mania, de la Think and Grow Rich la Calea Spre Succes……..am ajuns in punctu asta in care tot ceea ce am invatat, o sa pun in practica. DEADLINE: 5 SEPTEMBRIE 2013.

    Pentru cei care citesc comentariul acesta, am inceput in felul urmator: am iesit dintr-o relatie de 4 ani care ma devastat din noiembrie 2009 pana in august 2010. M-am trezit singur in strada…si cand zic asta, zic ca toata lumea era impotriva mea, inclusiv parintii si fratele meu. Nu mai primeam ajutor din nici o parte… Aveam un job de ‘supravietuire’.In august 2010 m-am intalnit cu un prieten care mi-a dat ‘Arta Seductiei’ de Neil Strauss. Am devorat-o. Am descoperit dezvoltarea personala. Am ajuns in situatia in care ‘agatatul’ nu ma mai satisfacea (intre timp gasisem artaseductiei.ro si implicit personalitatealfa.ro + construimimperii.ro si nlpmania.ro ca bonus). Incepusem sa imi revin psihic cand viata mi-a mai dat o palma zdravana: fara job si intors acasa la parinti pe banii lor. Ce a urmat: depresie cu D mare! Asta pana cand un prieten mi-a spus de filmul ‘The Secret’. Bun. Am inceput sa cred in ceva care ma motivase atunci cand aveam nevoie. De acolo pana la ‘Think and Grow Rich’ a fost doar o luna de search pe google. Intre timp m-am intors la Cluj la un alt job de ‘supravietuire’. Apoi a urmat un sir de meditatii intense de cunoastere a sinelui spre a ma aduce in echilibru emotional, psihic si fizic. Tinta mea era de a gasi o idee indeajuns de potrivita pentru puterea mea mentala. O idee care in sfarsit a ajuns. O idee care de azi (05.03.2013) ma scoate din toate teoriile si ma baga in practica 100%.
    Ceea ce am vrut sa evidentiez in aceasta scurta autobiografie e ca: daca eu am ajuns in situatia de Abiss (‘rock bottom’ sau cum vreti sa ii spuneti) si am reusit sa ma ridic (de 2 ori), sunt ferm convins ca oricine poate sa faca asta.
    Totul consta in a vrea mai mult. Secretul sta in faptul ca aceasta ‘nevoie’ de a vrea mai mult trebuie simtita pana in maduva oaselor…
    Cam atat… Ma duc la somn ca de azi incepe practica si trebuie sa fiu pregatit.

    Inca o data vreau sa iti multumesc Daniel pentru aceste articole deosebite care m-au si ma vor ambitiona. M-am inscris pe lista de asteptare de pe mail desi nu sunt sigur ca voi detine puterea financiara de a participa la tabara.

    Multumesc,
    Iulian

  27. Draga Daniel, zilele trecute au fost coplesitoare pentru mine prin intensitatea experientelor si a efortului fizic. Tulburator a fost faptul ca am inceput sa ma indoiesc de ceea ce am pornit sa fac si au iesit tot felul de frici, complexe si remuscari la suprafata. Desi e-mail-ul care continea site-ul tau l-am primit de ceva vreme, acum l-am deschis si tin sa mentionez ca a avut in impact urias asupra mea. Ma simteam vinovata pentru ca am COPIAT de la altii si ma copleseau sentimente negative privind unele DEFECTE ale mele. Surprinzator a fost sa constat ca a copia este primul pas si mi s-a luat o piatra mare de pe inima. Urmatorul pas a fost sa inteleg ca si altii pot copia de la mine dar urmeaza repeta, improvizeaza si inoveaza care in final fac diferenta si care determina dezvotare continua. Astfel o mare vina a fost echilibrata. Multumesc frumos pentru ideile pe care ni le impartasesti!

  28. Da, bine mai scrii si complex, am descoperit blogul tau acum cateva saptamani si de atunci continui sa te citesc , sunt foarte bune articolele tale, tine-o tot asa. Bafta.

  29. Felicitari pentru articol ! M-ai pus un pic pe ganduri, as avea o intrebare… dar daca le-as cere parerea persoanelor care ma cunosc despre defectele mele ? ce as primi ? defectele mele care imi pot fi calitati sau defectele lor oglindite prin mine ?
    Multumesc !

    • Un cititor de “Pe mine ma cheama George”.

      Depinde de context.
      Diferenta este destul de fina.

      Defectele tale/calitati – sunt cele care ti se repeta de mai multi oameni
      Defectele/proiectii – sunt cele spuse la nivel personal, intr-un context anume, de catre o persoana anume

  30. Buna Dl. Daniel

    Am si eu doua defecte foarte mari, pe care multi imi arunca pe fata. Sunt :
    1. copilaroasa
    2. tot timpul intarziu, sunt ff nepunctuala

    Imi puteti explica va rog aceste doua defecte?
    Multumesc anticipat

    P.S. : e surprinzator de bun articolul Dvs.

    • Nu exista o stiinta exacta.
      Tine mai mult de introspectie si de raspunsurile pe care singura ti le poti oferi.

      Intrebarea la care trebuie sa raspunzi ca sa afli raspunsurile pe care le vrei este:
      In ce situatii comportamentul respectiv imi aduce beneficii mie sau celor din jur?

      Probabil ca la tine tine de creativitate, poate sociabilitate, lucru bun in echipa, validarea celorlalti.. (sunt doar “ghiceli”, pentru ca nu te cunosc si mi-ai scris doar cateva randuri)

      Succes,

  31. Foarte bun acest articol, si se refera la un subiect interesant si in acelasi timp pe gustul cititorilor. Mai asteptam articole de acest gen, la fel de bine scrise si nu ramane decat sa iti spun ca te voi citi in continuare, pentru ca imi plac articolele de pe acest site.

  32. Daniel,

    Interesanta abordare.
    Tinand cont ca nu exista esec ci exista feedback, iar oamenii raspund conform cu reprezentarile lor mentale, oare cum m-ar ajuta parerea unei terte persoane despre un defect sau calitate? Este o intrebare retorica, la care nu astept neaparat raspuns.

    Insa la urmatoarea intrebare, ar putea veni un raspuns. Cum convingi pe cineva ca un “defect” din punctul lui de vedere, este de fapt o mare calitate din punctul tau de vedere sau al altei persoane, cu alta viziune? Sa fii sigur ca l-ai convins, nu doar sa-l determine sa spuna ca tine, doar de dragul tau.

    Valoarea comunicarii este data de raspunsul primit. Asadar, daca oamenii fac cele mai bune alegeri la un moment dat, cum ar trebui tratat un “defect” din trecut, care adus in prezent, se transforma intr-o calitate?

    Sper sa ai timp pentru a raspunde si la comentariul meu. Merci.

  33. Foarte interesant modul de abordare,Este drept ca uneori trebuie sa ne vedem defectele, sa stim ce nu e bine ca sa stim cum sa actionam ca sa fie bine.