sau “cum reinventeaza facebook publicitatea si submineaza economia mondiala”
Scriu articolul asta din postura de marketer, in primul rand, dar si din postura de consumator. Imi place sa cred ca marketerul este o combinatie fina intre ce ar trebui sa reprezinte un om de stiinta, un psiholog … si un artist. Om de stiinta, pentru ca analizeaza totalitatea informatiilor din publicitate, este tot timpul la curent cu ceea ce se intampla in aceasta disciplina. Psiholog, pentru ca transpune aceaste informatii intr-un comportament al maselor si al individului, il vede ca pe un om si ii intelege frustrarile si nevoile. Artist, pentru ca opera lui, ca sa isi atinga scopul, trebuie sa ajunga la sufletul omului.
Da, marketerul este un artist modern si un vindecator de suflete. Vede gaurile din sufletul oamenilor si le acopera cu sens.
Eram la inceputul crizei economice mondiala. Conduceam o agentie de productie publicitara, care isi baza veniturile in special pe serviciile de tipar. Piata se congestiona din ce in ce mai mult, comenzile erau din ce in ce mai putine si platile se faceau din ce in ce mai greu. Tot lantul, de la clientul final la ultimul furnizor, era la un pas de blocaj. Nimeni nu mai platea, facturile se intarziau cu lunile.
Intr-un moment de “iluminare”, stand de vorba cu un prieten la o bere, prin minte mi-a trecut un gand teribil: “Era Gutenberg este pe moarte.” Johannes Gutenberg este neamtul care, in anii 1400, a adus tiparul in Europa.
“Tiparul este pe moarte.”
Era un gand ciudat, ca un “inception” care intrase in capul meu si pe care nu il mai puteam scoate. Aveam toate motivele sa spun ca nu este asa: pana la urma tiparul era vechi de jumatate de mileniu si era imposibil sa nu mai reziste zeci, poate sute de ani.
Cu toate astea nu imi puteam stapani gandurile negre. Brusc am vazut imaginea de ansamblu si o bucatica din viitor: tiparul urma sa cada, revistele si cartile sa se citeasca online, totul in jurul nostru sa se digitalizeze. Masinile, in viziunea mea, nu mai erau colantate, ci aveau ecrane pe ele. Meniul de la restaurant era electronic, inserat in mesele la care stateam, panotajele toate, ecrane. Nici macar banii nu mai erau printati, in viziunea mea.
Nu ar fi fost o problema asta, daca viitorul meu de atunci nu depindea de cerneluri sau tusuri imprimate pe diverse suporturi. Era un an in care Iphoneul nu era (atat de) cunoscut si Facebook-ul inca nu depasise 100-150 de milioane de utilizatori. In Romania Facebook nu depasea, pe atunci, 100 000 de utilizatori.
Ca si comparatie, in momentul in care scriu randurile astea, Facebook are peste 1 miliard de utilizatori activi, in conditiile in care populatia lumii numara aprox. 7 miliarde de oameni. In Romania anului 2013, inceputul anului 2014, aproape 7 milioane de romani au cont pe Facebook.
1 persoana din 7 din intreaga lume are un cont de facebook si intra lunar ca sa isi verifice contul.
1 roman din 3 are in momentul asta un cont pe facebook.
Momentul zero pentru mine, cand mi-a rasunat in cap replica “Era Gutenberg este pe moarte”, nu avea dovezi palpabile pentru ceea ce avea sa urmeze. Era o intuitie. O saptamana intreaga am fost deprimat, pur si simplu stateam nemiscat si ma uitam pe pereti, incercand sa vad un viitor in care sa fiu si eu, cu ceea ce reprezentam eu atunci.
Nu am reusit.
A fost momentul cand am renuntat afectiv la planul de crestere pe domeniul tiparului si am decis sa joc toate cartile pe zona care urma sa creasca. Aveam deja intrari in zona internetului, mai multe siteuri pe care le fondasem. Asa ca mi-am schimbat directia. Am ramas in publicitate, pur si simplu am schimbat canalul.
Privind in retrospectiva, am fost al naibii de inspirat. Acum sunt unul dintre expertii bine vazuti in marketing online din Romania. Multi dintre partenerii si prietenii mei care au mers in continuare pe cartea tiparului au dat faliment intre timp.
Ceea ce era prevazut de mine in 2008-2009, s-a intamplat in ultimii doi ani. Facebook a accelerat caderea tiparului, a doborat, la propriu, presa scrisa si a atacat inclusiv piata de televiziune. Facebook a reinventat publicitatea la nivel mondial prin rescrierea comportamentului uman.
O sa ma explic intr-un mod cat se poate de simplu, sper eu, dar si presarat cu statistici si documente care sa imi sustina teoria si modul cum vad eu lucrurile. Cu totii stim ceea ce se intampla, insa putini fac corelatiile. Este si normal, atata timp cat nu esti din domeniu.
Cateva repere din ultimii 2-3 ani, care marcheaza inceputul sfarsitului pentru tipar:
2011:
Ziarul Gandul renunta la varianta tiparita: http://www.paginademedia.ro/2011/03/ziarul-gandul-nu-va-mai-aparea-in-format-tiparit/
Saptamana Financiara renunta la varianta tiparita: http://www.mediafax.ro/cultura-media/saptamana-financiara-felicia-si-fin-ro-magazin-vor-aparea-doar-online-8994833
2012:
Ziarul Can Can renunta la varianta tiparita: http://www.banknews.ro/stire/60995_ziarul_cancan_renunta_la_editia_tiparita.html
Enciplodia Britannica renunta la varianta tiparita, la venerabila varsta de 244 de ani: http://www.bzi.ro/enciclopedia-britannica-renunta-la-varianta-tiparita-275363
2012 este anul cand cartile in varianta electronica depasesc ca unitati vandute cartile clasice, tiparite, in USA: http://www.zdnet.com/blog/networking/its-the-end-of-books-as-you-knew-them-e-books-out-sell-hardbound-for-the-1st-time/2505
2013:
ProSport si Playboy renunta la varianta tiparita: http://www.enational.ro/sport/decizie-soc-luata-de-sarbu-prosport-renunta-la-suportul-print-gsp-va-ramane-singurul-ziar-de-sport-pe-taraba-228670.html/
Jurnalul Sporting News, din USA, cu o vechime de 126 de ani, renunta la varianta tiparita: http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/sfarsit-dupa-126-de-ani-ziarul-american-sporting-news-inceteaza-editia-tiparita-2466814.html
Cel mai vechi ziar din lume, Lloyd’s list, aparut prima oara in 1734, renunta la varianta tiparita, dupa ce se dovedeste ca 98% dintre cititori veneau din zona online: http://www.antena3.ro/economic/media/cel-mai-vechi-ziar-din-lume-paseste-in-viitor-publicatia-va-renunta-la-varianta-tiparita-229047.html
In contrapartida, inclusiv televiziunile au intrat in recesiune, incasarile scazand dramatic, in conditiile in care comportamentul consumatorului devine din ce in ce mai imprevizibil. In randul persoanelor de sub 40 de ani din Romania, foarte multi nu mai au obiceiul de a se uita ZILNIC la televizor. Persoanele de sub 30 de ani din mediul urban, mare parte dintre ele, declara nu numai ca nu se mai uita la tv, ci ca nici macar nu mai au un televizor in casa.
Batalia TV pentru audienta s-a schimbat radical in ultimii ani. Mentinerea atentiei publicului tinta devine din ce in ce mai greu de realizat, asa ca formatul emisiunilor se schimba, devenind mult mai agresiv in exprimare si continut.
Facebook schimba regulile jocului din mers
Facebook nu numai ca a doborat publicitatea clasica, asa cum era ea perceputa, in doar cativa ani, insa are puterea sa redistribuie banii pierduti de catre celelalte industrii catre ei. Capatand monopol pe anumite zone ale globului, are inclusiv puterea, acum, sa faca publicitatea mai scumpa decat era inainte.
Pana in 2012 toata lumea stia ca Google are momente cand isi schimba algoritmul si ca te poti trezi cu un site, de pe prima pagina de cautari direct in coada clasamentului, facand inutila munca departamentelor de SEO. Platformele social media pareau cu mult mai stabile, mai de incredere.
Asta pana Facebook a inceput sa se joace si ea in algoritmul propriu, in decembrie 2013 fiind atins punctul culminant: http://adage.com/article/digital/facebook-admits-organic-reach-brand-posts-dipping/245530/
Analiza facuta pe primele 1000 de pagini dupa numarul de fani a aratat ca vizibilitatea brandurilor a scazut pe Facebook pe toti indicatorii (engagement rate, like rate, share rate, comment rate) cu minim 60%. Totul in ideea de a plati pentru crestere, in detrimentul cresterii organice pe care o aveau pana acum brandurile, dar si pentru vizibilitatea in randul propriilor fani.
Explicatia este simpla: un brand investeste in numarul de fani si ajunge, sa spunem, la 300 000 prin eforturi proprii. Schimbarea algoritmului pune brandul respectiv, care si-a facut politica de promovare exclusiv in Facebook (fiind cel mai mare canal Social Media din Romania), in pozitia de a nu mai avea acces la proprii fani !!! E ca si cum ai fanii respectivi, dar Facebook ti-i ascunde in mod deliberat, ca sa platesti pentru ei. Desi sunt ai tai.
Explicatia oficiala se refera la faptul ca Facebook este in primul rand dedicat utilizatorilor si experientei pe care o au ei, nicidecum companiilor. Cea neoficiala insa ascunde o frustrare: nu castigam bani pe masura dimensiunii pe care am capatat-o.
Facebook, desi creeaza dependenta in randul utilizatorilor mai presus decat orice alta companie online, nu se apropie de veniturile inregistrate de compania concurenta, Google. Asa ca a decis sa schimbe regulile din mers in momentul in care putini mai pot da inapoi. Pana la urma Facebook are 1 miliard de utilizatori. Daca vrei sa ajungi la ei, trebuie sa bagi mana in buzunar.
Un nou tip de dependenta
Ca sa intelegi cum functioneaza dependenta pe care ti-o da Facebook si cum s-a modificat comportamentul “consumatorului” din cauza companiei, trebuie sa intru putin in modul cum a fost gandit totul. Facebook este creat pe principiul “gamification”, care transforma interactiunea dintre useri intr-o interactiune de tip “joc”.
Cu alte cuvinte Facebook nu se deosebeste foarte mult de un joc pe calculator sau un joc online de strategie, care te tine in fata calculatorului in timp “real”. Diferenta dintre un joc si facebook o da algoritmul gandit de ultimul, care este extrem de perisabil. Jocurile pe calculator isi pierd din efect pe masura ce utilizatorul devine mai bun (creste in experienta) si atinge un “varf” care nu mai justifica prezenta efectiva. In cazul facebook-ului, avand utilizatori reali in spate si nicio miza efectiv, nu exista un MAXIMUM, likeurile si shareurile iti ofera endorfine (cu o structura chimica foarte asemanatoare cu a substantelor extrase din opiu).
Cand primesti un like sau un share pe ceva postat, perceptia este una de fericire pe termen foarte scurt. Fiind totul efemer, te transforma intr-un dependent foarte usor, neavand “bula” clasica a dependentei pe care o dau jocurile pe calculator, care poate fi sparta mult mai usor. In cazul Facebook-ului astepti urmatoarea informatie pe care o poti citi, urmatoarea apreciere. Esti in permanenta cautare.
Likeurile dispar repede iar tu muncesti in continuare pentru urmatoarele si pentru endorfinele care ti se dau. Este o munca de sisif in care te angrenezi si nu stii cand realitatea ta devine una virtuala. De aici pana la o anumita instabilitate emotionala dezvoltata nu mai este decat un pas. Insa voi dezvolta asta la partea de “efecte psihologice”.
Asta este doar unul dintre dintre dependente, cel care atinge nevoia de apreciere. Ca tabloul sa fie complet, al doilea tip de dependenta este cea legata de informatie, pe care o gasesti pe masura ce stai si baleezi subiectele si evenimentele din newsfeed-ul tau.
Tot acest comportament a dus catre o noua afectiune psihologica din ce in ce mai recunoscuta, la nivel international: FAD (Facebook Addiction Disorder). FAD se instaleaza in momentul in care activitatea pe facebook, prin numarul de ore alocat zilnic siteului, afecteaza echilibrul personal si profesional al individului si in relatiile cu cei apropiati.
Se crede ca mai mult de o treime din utilizatorii Facebook sufera de FAD !!! Cateva dintre simptome:
- timp de peste 10% petrecut zilnic pe facebook (desi nu ai un interes profesional in asta)
- pe perioada cand ai calculatorul deschis ai ferestre multiple deschise pe facebook
- anxietate sociala, atunci cand persoanele respective nu reusesc sa ajunga pe contul personal si sa scrie ceea ce fac in mod curent (nevoia de a accesa internetul)
- timp redus dedicat intalnirilor cu prietenii la o cafea sau in activitati sociale, fiind preferate postarile pe wall sau mesajele trimise lor. Sportul eliminat din activitatile zilnice.
- 8 din 10 “prieteni” de pe facebook sunt falsi (nu sunt cunoscuti in persoana)
Comportamentul consumatorului
Efectele in publicitate sunt vizibile cu ochiul liber. Consumatorul nu mai este capabil sa isi mentina atentia pe un singur canal sau pe o singura informatie mult timp. Facebookul iti permite sa fii la curent cu stirile importante, dar si cu ce fac prietenii.. in timp real. Se accentueaza comportamentul de “slide reading” (citire prin alunecare – traducere directa), si baleare intre diversele subiecte care apar.
Situatiile intalnite sunt multiple. La frizerie, spre exemplu, in scaunul clientului, am fost intrerupt de trei ori de un telefon primit de frizer (pe care il cunosteam). Stiind ca in trecut folosea o casca prin blootooth, l-am intrebat de ce nu o mai foloseste, ca sa poata tunde in acelasi timp. Mi-a aratat casca agatata de un cui: “ma mai uit si eu pe facebook in timpii morti. Telefonul este in priza. Nu poate face fata si la blootooth si la facebook in acelasi timp.”
La coada la Starbucks am fost surprins sa ridic ochii din telefon si sa vad in fata mea inca 4 persoane care isi verificau “newsfeed-ul”, in timp ce asteptau.
Chiar zilele trecute am fost la un cinema si s-a intamplat ceva ce pana acum vedeam foarte rar. Din cand in cand se mai aprindea, in intuneric, cate un smartphone. Oamenii isi verificau, periodic, newsfeedul, nereusind sa se desprinda pe perioada filmului, 2 ore, de Facebook.
Vorbesc de un comportament al consumatorului care s-a schimbat radical odata cu venirea Facebook-ului la putere. Reactiile sunt in lant. Chiar si atunci cand se uita la televizor, 1 din 3 utilizatori facebook (adica 2 milioane, in Romania), adica cei care sufera de FAD, nu se pot abtine sa nu se uite si la newsfeed in acelasi timp cu meciul sau emisiunea urmarita.
Incluzand subsemnatul.
Efectul LQE si titlurile SOCANTE
Cu comportamentul consumatorului schimbat, incapabil sa ramana concentrat mult timp la o singura informatie, mereu in “vrie” dupa noi si noi reactii, se schimba radical si publicitatea, dar si continutul pe care il genereaza mass media.
Intr-un fel este si normal: daca omul nu mai este interesat de calitate, ci mai degraba de cantitate, prin “balearea” diverselor subiecte expuse pe facebook, intervine lupta pentru atentia consumatorului. Orice ca sa il faci sa se uita cu o secunda mai mult pe ceea ce ii oferi.
Televiziunile, desi chiar daca inainte nu erau educationale, devin pentru prima oara adepte absolute ale LQE – “Low Quality Entertainment” (“Divertisment de calitate joasa”). Singurele momente cu audienta la televiziuni pot fi numarate pe degete:
- reality show-uri (in care intra si “Schimb de mame”, “Dansezi pentru tine”, “Vocea Romaniei” sau “MasterChef”)
- meciurile de fotbal (fiind un sport de masa, reclamele din timpul meciurilor s-au diversificat si au devenit mult mai agresive, intrerupand meciul in momentele aparent moarte, apelandu-se in mod excesiv la ceea ce numesc marketerii “solo spot-uri”, bannere grafice etc)
- emisiuni de tip “can can” (incepand cu “Capatos”, terminand cu “Razvan si Dani”, in care apar nuditati temporare si subiecte controversate)
- stirile de seara (desi in scadere continua)
Mass Media, per total, devine cu mult mai agresiva, in cautare de audienta si de captare a atentiei. Ca atribute ale mass mediei se observa accentul pe titluri si scaderea calitatii pe continut.
Se observa abundenta titlurilor socante, care sa capteze atentia, de multe ori fara nicio legatura cu continutul. Multe dintre titluri contin cuvinte si fraze precum precum: socant, incredibil, nu o sa iti vina sa crezi, nu te asteptai la asta etc.
Un exemplu despre un titlu manipulativ, fara nicio legatura cu continutul:
Site: Sport.ro
Sursa: http://www.sport.ro/anglia/baaaa-ce-i-cu-astia-chiriches-a-avut-un-soc-cand-a-vazut-echipa-lui-tottenham-imaginea-care-rupe-netul.html
Titlu: “Baaaa, ce-i cu astia?!” Chiriches a avut un soc cand a vazut echipa lui Tottenham! Imaginea care rupe netul in momentul asta
Subiect: 2 paragrafe in care “socul” trait de Chiriches, jucator la Tottenham, nu este chiar atat de “soc” precum pare din titlu. Accidentat intr-un meci anterior, nu a putut fi recuperat la timp si nu a fost pastrat in loc. Un lucru extrem de banal in sportul rege.
TimesNewRoman.Ro parodiaza Sport.Ro pentru titlurile pe care le afiseaza:
Jurnalistii, in cautare de cantitate, isi pierd din esenta. Web-Siteurile de stiri din diverse arii conditioneaza un loc de munca de numarul de articole generate pe zi (!!!) Calitatea nu mai conteaza aproape deloc, articolele fiind reciclate din surse variate, de multe ori fiind traduse sau preluate partial din afara. Tot ce vezi este un titlul “socant” si un continut irelevant, de multe ori plin de greseli sau neterminat. Important este “traficul”.
Un caz amuzant de “proiectie psihologica” am vazut-o intr-o stire despre cutremurele din Galati. Un jurnalist care lua un interviu destul de “linistit” unui expert in seismologie, nu s-a putut abtine sa nu intrebe ceea ce se astepta ca fiind, de fapt, raspunsul dorit de el ca sa obtina audienta:
“Credeti ca este cazul sa intram in panica?”
M-am amuzat teribil, auzind un raspuns negativ ferm si vazand fata dezamagita a celui care lua interviul. Nu i-ar fi stricat un titlu in burtiera de tipul:
“EXCLUSIV !!! E TIMPUL SA INTRAM IN PANICA !!! VINE UN CUTREMUR MARE !!!”
Anxietatea
Oamenii stau in spatele unui calculator si interactioneaza cu alti oameni. Insa devin extrem de interiorizati cand vine vorba de reactii, in special pentru ca ei compara realitatea lor perceputa cu realitatea exterioara afisata de ceilalti pe Facebook. E un “show” care iti sapa mereu egoul.
Ai o senzatie acuta ca vietile celorlalti sunt perfecte si ca tu ai o gramada de probleme. Asta in special pentru ca tu vezi “highlights” din vietile celorlalti, partile lor bune: calatoriile, logodnele, lunile de miere, copiii nou-nascuti, zambete peste rasete si experiente unice pe care le au. Este o realitate extrem de deformata si mintea ta iti transmite informatia: “Dumnezeule, cat succes are Daniel Zarnescu!”. Fara sa ai informatia ca si Daniel Zarnescu are problemele lui personale si ca, poate, nu are cu ce sa isi plateasca facturile la intretinere.
Totul pe facebook este ales. Citatele, pozele, cuvintele, intamplarile. Frumusetea este mai frumoasa la ceilalti decat in realitate, inteligenta pare mai mare, luxul de asemenea. Este ca o pictura suprarealista, care infatiseaza lucrurile distorsionat pentru toata lumea. Incepi sa devii nesigur pe tine si sa vrei sa contracarezi efectul.
Asta este si motivul pentru care apar reactiile negative si atitudinile “superioare”. Este o lume imaginara in care traim, cu versiuni ale noastre care se vor ideale.
De ce “Imparatul mustelor”?
Nu este un titlu “marketing”, desi puteam sa incep direct cu “socant” in titlu si atrageam un trafic superior. Nu cred insa in carlige fara substanta.
“Imparatul mustelor” este o carte scrisa de William Golding, castigator al premiului Nobel pentru literatura, pe la mijlocul secolului trecut. Metafora este geniala: un grup de copii scapa de o catastrofa aviatica, trezindu-se fara supravegherea unui adult, pe o insula pustie. Intr-un context in care puteau trai fericiti si construi o societate idilica, nascuta din inocenta lor, totul ia o intorsatura incredibila.
Copiii incep sa se transforme in adevarati monstri care cauta sa se organizeze in grupuri si sa lupte pentru suprematie, apeland inclusiv la crima.
Autorul, care a participat in al doilea razboi mondial la debarcarea din Normandia, a fost atat de marcat de cele vazute incat a fost incapabil sa mai vada in om o fiinta inocenta. Pentru el, pana si copiii poarta in suflet germenele raului, lucru care a devenit tema principala a primului lui succes literar.
Subiectul cartii se intampla pe Facebook, unde adultii se transforma emotional in niste copii, apoi in monstri care lupta pentru suprematia propriului eu, apeland deseori la uciderea altor euri. Totul este hiperbolizat, intr-o lume care nu este reala.
Pe de alta parte, lumea devine din ce in ce mai galagioasa, exact ca intr-un club cu muzica data extrem de tare. Apare efectul de acomodare, insa intrebarea este: cum te mai faci tu auzit? Strigi mai tare? Si ceilalti striga si ei si mai tare? Care este pragul de sus?
Fiind la baza marketer, acum ma adaptez extrem de usor la schimbari. Asta nu schimba faptul ca sunt cazuri in care ma uit in oglinda si ma intreb cand s-a facut trecerea, in cazul meu, de la artist la dealer si dependent de droguri.
Si tot ce pot sa fac este sa gasesc momente in care sa ma departez de galagie si sa imi permit zile intregi fara tehnologie. Imi construiesc o casuta de lemn langa o gura de padure si o manastire. Si din cand in cand imi aduc aminte lucrurile care conteaza cu adevarat pentru mine.
Orice parere este binevenita.
Tu cum percepi aceasta galagie a lumii moderne?
Cu drag,
Daniel Zarnescu
PS: daca ai reusit sa citesti articolul integral, te felicit. Se intampla din ce in ce mai rar ca un cititor sa poata ramane concentrat pe un articol lung, fara sa fie distras de alte titluri, facebook, mail-uri, sms-uri sau … viata, in general.
Daniel, daca facebook-ul nu ar fi parte din ceea ce faci, ai renunta la el? Si chiar daca e atat de integrat in vietile noastre si nu ne putem dezlipi de el (ex atunci cand ai o afacere si vrei sa o promovezi pe fb) cum e mai bine sa-l folosim fara sa ne distrugem echilibrul interior si capacitatea de a comunica autentic si a ne exprima fata in fata?
Ca marketer te folosesti de canalele de comunicare ce te duc la o piata unitara, compacta.
Prin fragmentarea atentiei se pierde din puterea de concentrare, care este calitatea numarul 1 a unei persoane de succes.
Cum poti sa te folosesti de FB?
– zile “fara tehnologie” in mod regulat
– spatii “fara tehnologie” in casa
– perioade fixe in zi cand te folosesti de FB (in rest iti vezi de treaba)
Lumea se plange de TV, ca te tampeste. FB este noul TV in momentul asta, daca te controleaza el pe tine.
nu am inteles asta:’Prin fragmentarea atentiei se pierde din puterea de concentrare, care este calitatea numarul 1 a unei persoane de succes’. poti sa mi-o explici te rog?
IN engleza frazarea este urmatoarea: “to be focused like a laser beam”.
Asta inseamna ca atunci cand lucrezi pe o sarcina, sa te poti concentra 100% pe ea.
Tehnologia nu ne ajuta foarte mult ca sa ne dezvoltam abilitatea asta.
Pe mine m-ai captat pana la sfarsit… 🙂
nu te cred :))
Daniel, Adblockul meu a arata numarul 13 pe aceasta pagina. Ce zici e cu ghinion ??? Nu vad in Facebook nici o problema. Nu te obliga nimeni sa il folosesti, nu te obliga nimeni sa te conectezi toata ziua la el, la fel de bine ca orice alta activitate. Dimpotriva, imi adun cateva pagini preferate si pot urmari activitatea lor in cateva minute, fara a pierde timp sa caut pe fiecare site in parte. De ce sa te uiti 1 ora la stiri cand poti vedea totul in 1 minut. Ideea principala nu este timpul petrecut pe facebook, la fel de bine ai putea sa te joci pe telefon, sa faci un puzzle, sa dai sms.uri, orice altceva neproductiv pentru tine sau sa citesti ce te preocupa, etc. In concluzie facebook rullz, dar NU UITA DE TINE :).
PS: Realist si la obiect articolul. Felicitari!
Atata ca as prefera, ca marketer, sa nu urlu intre urlatori (fragmentarea atentiei), ci sa creez. 🙂 De aici a plecat ideea articolului.
Nu te obliga nimeni sa folosesti Fb! Esti sigur? Adica da, ai dreptate, nu iti pune nimeni pistolul la timpla. Dar e ca la drogati: primele doze sint gratis si ti le da un “prieten”. Apoi nu mai ai controlul, dar deh…. nu te-a obligat nimeni, nu?
Apreciez tare mult ca tocmai tu ai reusit sa punctezi si lucrul acesta.Poate ca altcineva cu o autoritate mai mica ar fi fost considerat nebun si restul..in felul asta ai reusit sa-mi confirmi corect si concret ce se petrece,ce-a ce banuiam de mult ca se petrece; trebuie sa-i dau un share cu un titlu “atractiv” .. 😀
A facut-o un cunoscut. Titlul era urmatorul:
SOCANT! Daniel Zarnescu nu are cu ce-si plati facturile la intretinere! Citeste aici
Felicitari pentru articol. Asta inseamna valoare cu adevarat.
Felicitari! Bravo, foarte bun textul.
Ba da, titlul tau e un carlig bun; a functionat pentru mine!
Putin exagerata dependenta pe care o descrii in articol, de FAD te
”molipsesti” pana la urma ca de orice dependenta ( drog, alcool ), atat
timp cat nu vrei sa ai controlul. Ai dreptate in ceea ce priveste
pericolul anxietatii, modificarea comportamentului consumatorului si
efectul LQE in mass media. Dupa parerea mea, e doar o etapa in marketing
si odata ce Facebook va atinge acelasi nivel cu Google, va fi din ce in
ce mai restrictiv cu continutul haotic si va impune taxe peste taxe (
deja au inceput !). Ar fi util sa stiu ce parere ai despre duelul
Facebook – Google, care se va produce inevitabil. Aparent, pare ca
Facebook e la carma vasului acum…dar, repet, aparent…Nu cred ca
Google isi permite sa piarda teren.
Acum nu este o perioada prea buna pentru marketeri, datorata haosului si a continutului de joasa calitate. Sper sa vina si zile mai bune, sa poti sa-ti targetezi
audienta corect si sa imbunatatesti viata acesteia.
Google este inca lider, insa notiunea de “search marketing” s-ar putea sa isi traiasca ultimele zile. Ce va fi in viitor, vom vedea – nimeni nu stie, nici cei care sunt in fruntea celor doi colosi. Facebook are fanatici. Google are vizitatori.
Daniel, Google este un search engine si facebook un site de social media. Google ofera mult mai multe servicii decat facebook. Comparatia e facuta din perspectiva PPC marketing.Google are gmail,drive,blogspot si altele pe care facebook nu le are. Totul depinde din ce perspectiva privesti lucrurile….micro sau global.
Chiar tu ai spus, depinde cum privesti lucrurile. Eu analizez din punctul de vedere al veniturilor. Cand esti atat de mare, o simpla decizie poate schimba toata industria. De asta Google s-a ramificat, oferind servicii multiple.
Lucrurile se schimba cu repeziciune 🙂
Am gasit articolul pe FB…un loc unde “gasesc” subiecte care ma intereseaza.
Internetul in general este ca o apa plina de curenti care incearca sa te duca departe de mal (scopul cu care ai initiat cautarea pe net).
Am invatat sa triez si sa imi orientez atentia spre lucruri utile, limitand timpul petrecut acolo: exact cum spui tu.
E bun articolul. L-am citit intre diverse intreruperi. Felul de a trata subiectul e captivant si te indemna sa-l citesti pana la capat.
Multumesc
Felicitari Daniel,
E incredibill cum iti distorsioneaza facebook-ul relittea. Eram pe afara si lucram in constructii. Viata pe etunci insemna, munca pe un santier 10 ore pe zi in zgomot asurzitor.
Dar cand intram pe facebook…ce frumos era totul. Toti colegii mei de liceu, erau acasa, zambeau peste tot, se duceau in cluburi, calatorii si eu imi rupeam spatele prin Italia.
Pana cand m-am intors si am ramas socat. Totul era o iluzie, nici macar nu aratau ca cei din poze. Brusc aveau cearcane, se duceau din cand in oras, etc.
In legatura cu publicitatea pe facebook, azi sunt praf.
Acum ceva timp am promovat site-ul pe facebook cu 2 mil. Asta mi-a adus 266 de subscriberi.
Nu stiu daca mai tii minte, dar te-am si intrebat la timisoara, la conferinta lui Pera, cum si ce sa fac, fiindca mai vreau sa le mai promovez din nou si sa ajung la 8000 de subscriberi.
Mi-ai spus sa testez. Si astazi a venit ziua in care ma asteptam sa adaug 1000 de prospecti in lista.
Azi am promovat de 5 mil si am doar 40 de subscriberi.
Nu mai e la fel. Ma uit pe audienta, nu mai e aceeasi, nu mai sunt atat de multe click-uri din postari.
Praf. Parca facebook imi ia bani mai multi dar dar imi da rezultate de 100 de ori mai mici.
Excelent articol! Ma intrebam si eu de multe ori de unde dependenta asta sa intru aproape zilnic pe facebook … cred ca are legatuta si cu timpul pe care il ai pentru socializare – eu de exemplu stand acasa mai toata ziua cu copiii mei, neputand sa ies cu prietenii sau colegii simteam nevoia sa socializez online, ma simteam conectata la viata exterioara. dar in situatia asta este cu atat mai periculos, pentru ca trebuie sa stii cand trebuie sa te opresti. pentru mine a fost un semnal de alarma asa ca, adaugand putina disciplina si determinare am sa scad treptat timpul petrecut pe facebook.
o sa fac un pic spam, dar asta e , vreau sa ajut oamenii sa constientizeze ceea ce isi fac ;
acesta este un clip despre ”inovatia singuratatii” , sper sa stiti engleza :
https://vimeo.com/70534716
aici sunt explicate clar niste motive pt care stati pe facebook
(ofera 3 droguri intr-o singura doza :
1. Poti sa-ti pui atentia oriunde vrei sa fie (spre deosebire de reclamele care-ti vin pe gat cand te uiti la TV)
2. Mereu vei fi auzit – satisfacerea nevoii de afirmare (prin share) ;
3. Niciodata nu vei mai fi singur – satisfacerea nevoii de conexiune (falsa / caci prin cuvintele din fereastra de corespondenta se comunica doar 7% din mesaj sau din emotie, daca vreti)
– fara o interactiune fata in fata, limbajul corpului, gestica, expresiile nu se transmit ; PLUS ca asa puteti da orice forma vreti mesajului dvs. Aveti timp sa-l ambalati cat mai frumos, mai poetic. Pe cand in interactiunea reala nu este timp de asa ceva si totul este mult mai autentic.
Sper ca nu s-a pierdut comentariul, caci nu mai am chef sa il scriu din nou. Cu ocazia asta am descoperit aici un nou canal de comunicare, contul pe Disqus. Il folositi? Cum este?
Articolul este o revelatie. Sper sa perseverezi si sa ramai in randul celor care ofera valoare oamenilor, mai presus decat interesele proprii.
Multumesc mult.
TU aici te ataci pe tine insuti si pe alti “prieteni ” de ai tai ca de exemplu Pera Novacovici care posteaza in jur de 50-70 de mesaje daca nu chiar mai mult zilnic
Cred ca exagerezi un pic. M-am uitat pe ziua de ieri si Pera nu are mai mult de 7 posturi. Pana la 70 este cale de inmultit la 10. 🙂
De asemenea – nu o sa ma vezi “mestecand” titluri doar pentru trafic, si aruncand continut la cantitate.
Undeva ai pierdut esenta articolului.
Daniel, mi-a placut articolul tau. Nu pot insa sa nu remarc citeva aspecte: 1. spui ca te-a socat sa prevezi moartea “epocii Guttenberg” dar ca te-ai adaptat repede la “noua ordine” si spui asta chiar cu un soi de mindrie. Ei bine, eu nu m-as simti chiar mindru ca pun umarul la demolarea unei particele a civilizatiei noastre (a umanismului chiar) si ca sint si foarte bun in asta. 2. vad la comentarii oameni care folosesc Facebook dar nu, ei nu sint dependenti, nu e nici o problema cu Facebook-ul. E exact reactia fumatorului inrait care insa STIE el ca se poate lasa chiar miine daca vrea. Ce ar fi trebuit sa faci, in opinia mea? Sa te adaptezi,ok, fiindca asa cum ai spus, ai facturi de platit. dar si sa LUPTI, prin orice mijloc impotriva acestui flagel. Oameni buni, asa va vedeti voi vietile, sau ale copiilor vostri (mai ales ale lor), distorsionate si “modelate” intr-un chip nefiresc, aproape diabolic? Cum zicea un personaj dintr-un banc, Dumnezeu a decis sa nu se mai ocupe de sfirsitul lumii. Ne descurcam noi foarte bine! Dar cred ca nu “Ce putem face?” e intrebarea corecta, ci ” vrea cineva sa faca ceva?”
P.S. Da si eu am cont de Facebook dar il folosesc rar, mai putin in ulimele zile, de cind am demarat un site si am zis sa vad cum e cu marketingul pe facebok. Asa ca da, acum intru de 3-4 ori pe zi, citeva secunde si ies. Daca in munca mea nu as avea tangenta si cu Fb, nici nu as mai avea cont. Unde voi vedeti oportunitati si divertisment eu vad ceva rau, distructiv. Nu iau aproape nimic de pe Fb, nu pentru ca imi displace Fb ci fiindca informatiile de valoare, documentatiile si ce mai ” adun” eu de pe net nu le gasesc inFb. Noapte buna!
Tiparul era pe moarte de mult. In antreprenoriat lectia nr. 1 este sa ramai flexibil. Nu folosea nimanui nici lupta mea pe acel teritoriu, mai ales ca eram un “jucator mic”. Cateodata e mai destept sa te retragi.
In schimb duc zilnic discutii cu oameni care ma intreaba de ce nu vand cartile editurii mele in format electronic. Sunt acuzat ca mi-e frica de “furt”, insa este forma mea de lupta de partea umanismului.
Caram carti cu ghiozdanul. Cand eram copil visam sa dau autograf pe o carte fizica. Am fost director de editura mai apoi. Dupa care mi-am fondat singur editura.
Am in total, prin siteurile mele, peste 200 000 de abonati. Daca adaug si pe cei care au incredere in mine si ma ajuta neconditionat, ajung la cifre mult mai mari de atat.
As putea schimba piata cartii, daca mi-as pune in minte. Ar fi mai profitabil, si cu toate astea nu o fac. Nu ma simt autor de carte uitandu-ma la cartea mea, pe Kindle. Am ajutat piata cartii, pe sistemul meu de valori, ocolind “intermediarii” si invatand autorii de carte cum sa nu mai plateasca peste 50% comision comercial librariilor (drepturile de autor oferite de edituri este de doar 8-12%). Invatand autorii sa isi vanda operele, dezvolt “umanismul”, cum ii spui tu. Pentru ca noi nu avem autori din ratiuni financiare (cum sa fii autor cand castigi in stilul vechi cateva milioane vechi pe an dintr-un titlu).
Cat despre internet – nu am zis deloc ca imi displace. Altfel nu as fi bun. Este un canal de comunicare ca oricare altul… si sa refuzi ca si marketer o potentiala piata in Romania de peste 10 milioane este inconstienta (daca vrei sa evoluezi).
Singurul lucru cu care nu sunt de acord tine de fragmentarea atentiei care se raspandeste foarte rapid in momentul asta.
Stiu care mi-e lupta 🙂
Foarte adevarat. Ca si cumparator am strans din c…r ca dau un milion pe o carte cand pot cumpara ceva best seller dupa nu stiu ce e…t.ro. Dar l-am dat. Dimpotriva am mai stans un pic si mai tare si am dat un milion si pe a lui Pera. De ce am facut asta?. Am facut-o pentru ca ma identific cu voi. Stimez o persoana care s-a ridicat din rah…ul sau si acum imi spune si mie cum sa o fac si eu, am dat milionu’ pentru ca consider ca aduce valoare in viata mea si l-am dat pentru ca intr-adevar am simtit ca asa (nefiind prin librarii si alti inermediari) a ajunge la persoana care a muncit pentru aceea carte.
Bravo Daniel
Si multumesc ca impartasesti knowhow-ul tau cu mine
eu azi m-am surprins a fi destul de suparata din cazua unei persoane dragi mie care nu mi-a raspuns la un mesaj citit de catre el,el fiind intr-o alta parte a lumii,….si m-am gandit apoi….acum cateva sute de ani o astfel de “suferinta” era imposibila….situatia era foarte clara , adica daca omul nu era in aria ta reala de miscare insemna ca sigur nu ai treaba cu el in prezent si vedeai de aia care erau in jurul tau in mod real…daca intalneai o fiinta cu care rezonai si care iti placea, tineai de el ptr ca neavand “acces la tot globul” pretuiai mult prezenta unui om langa tine….sceea ce era cu mare probabilitate reciproc…acum insa suntem extrem de mobili si avem un outreach catre altii teoretic infinit, ceea ce creeaza o iluzie a contactului, iar valoarea unui sngur individ a scazut ptr noi….desi acest outreach global si mobilitate e extrem de fata morgana si ireala….ptr ca defapt tot avem doar ceea ce la o mana de tangibilitate de noi…..punct
Articol super…cam sablon sfarsitul cu casuta intre o gura de padure si o manastire…asta depinde de fiecare. Ca si creator de sens cred ca ne putem gasi valorile si ce este important pentru noi si in mijlocul matrixului. Vremurile fara tehnologie nu au fost neaparat mai bune sau mai rele, pur si simplu au fost altele, iar viitorul pare fascinant, pentru ca inca nu s-a intamplat 🙂
Excelent articol! Pentru mine facebook-ul e asemenea unei senzatii de
lipsa de echilibru intr-un spatiu pe care nu-l poti, nici pe acesta,
controla- un VERTIJ la scara macro.
Nu avem repere, nu avem reprezentari…traim doar in fantasma, de aici
si “dezordinea” cognitiva, emotionala, comportamentala.Cat priveste
CASA…aceasta ne re-conecteaza cu SURSA.Doar atunci, in momentele cu
noi insine, ne putem intoarce la ceea ce SUNTEM.Felicitari!
Tot ce nu te omoară te face mai puternic.
Unul din sloganurile auzite inclusiv pe feisbuc şi ornamentate frumos ca şi alte debuşeuri pseudointelectuale (hai că mi-a ieşit asta !).
| între |
Câţi dintre domniile voastre au ascultat până la capăt, cu aceiaşi pasiune lupta cu demonii descătuşării de fatidica dependenţă de sex, alcool, cafea, muncă, droguri, literatură, etc., spusă de chiar actorul principal şi au căutat să empatizeze cu el.
Am auzit că trendul în UE ar fi acela de detaşare vis-a-vis de feisbuc. În mod cert nu este folosit în timpul acordat (am vrut să scriu acela, iniţial, dar ar fi fost prea evidentă inducerea în creuzetul spunătorilor de orice la oricare dintre televiziunile noastre cu pretenţii de la mai marii zilei socotiţi astfel şi foarte educaţi habar n-am de ce, asta fiind de fapt o secvenţă din alt film) câştigării existenţei efemere pe această planetă care din cauza încălzirii globale a făcut ca mirarea egiptenilor să fie extraordinară la vederea fulgilor de nea.
Cu alte cuvine, cu cuvintele mele, adicătelea, socot că ar trebui educat poporul, de mic. În şcoala primară esenţiale ar fi poate aplicarea unor idei gen Waldorf, de exemplu, cu aplicativitate pe eu-l personal al fiecăruia, pentru a te deştepta din catastrofala beatitudine că taman ţie nu ţi se va întâmpla nimic rău datorită excepţionalului ai chiu (măcar al tău de ar fi) din posesie.
Am refulat destul las locul alto’ra acum şi vă zic :
Voie bună !
pese : târziu după ce am citit-o pe ea cartea lui James Clavell : Împăratul şobolanilor, am priceput ce vroia a zice Împăratul muştelor din filmul cu acelaşi ori alt nume.
Draga Daniel,
Articolul tau l-am citit integral pe internet, dupa ce am vazut informarea pe email. Si exact in ziua in care imi dezactivasem contul de FB… Am convingerea ca nimic nu e intamplator. Eu am dezactivat contul pentru ca asa am simtit, fiind agresata de “galagia” de acolo (avand totusi un cont linistit fata de altele), dorind sa comunic cu prietenii mei de pe toate meridianele, dar nemaiputand suporta avanlansa de informatii inutile. Si, desi am peste 40 de ani si locuiesc in Bucuresti, nu am televiziune acasa, de niciun fel. In ultimile saptamani duc un razboi surd cu cei de la Romtelecom care insista sa imi instaleze televiziune digitala “pentru ca e un serviciu gratuit”, indiferenti la insistenta mea in a le spune, de fiecare data, ca nu am, nu vreau, nu am nevoie, nu ma intereseaza. Dupa cum se vede, si televiziunea se muta pe acest canal de comunicare, nu doar tipariturile…
Iti multumesc pentru acest articol, care nu e doar bine scris, ci si clarificator in ceea ce ma priveste (imi urmez instinctele, care sunt de calitate, dar e bine sa aflu ca nu sunt singura in lumea asta atipica).
Numai bine,
Cristina
super adevarat
Ironia este ca datorita facebook-ului ti-am accesat articolul. Oare o fi facand si asta parte din marele tau plan de marketing? Asta … ramane la interpretarea cititorului. Facebook-ul este un proces natural al omului de a se aduna in comunitati sociale. Acum, aceste comunitati sunt online. Inainte de Facebook, a fost MySpace, Hi5, etc.
Cred ca se exagereaza nitel, deoarece nimeni nu devine dependent de nimic, desi sunt cazuri, eu zic sa nu generalizam. Cartile tiparite si de CALITATE inca sunt citite cu mare aviditate. Chiar daca am un smartphone si lucrez in industrie, am o geanta cumparata special pentru a transporta cate o carte cu mine. Nici nu stii cate carti am citit in mijloacele de transport in comun, desi muncesc 12h. In rest, mai putin marketing si mai mult continut de calitate. Eu am citit Imparatul Mustelor si comparatia cu Facebook e nereusita. Mult succes in continuare 🙂
Felicitari pentru faptul ca citesti carti in format hartie, zilnic. 😉 Si eu o fac.
In Romania piata de carti electronice este sub 5%, deci te incadrezi in statistica.
In SUA piata de carti electronice este peste 60% in momentul asta.
Ajungem si noi acolo in cativa ani.
Mai exista inclusiv statistica oamenilor care citesc des: 2/3 dintre cei care citesc in medie 4 zile pe saptamana carti, din mediul urban (nu specifica hartie/electronice) merg zilnic cu transportul in comun.
Nu am spus ca nu folosesc Facebook. Am spus ca nu imi place cum a schimbat comportamentul uman cand vine vorba de comunicare (si informatie). Era deja un trend insa.
Am primit zeci de emailuri de la oameni care mi-au recunoscut ca nu s-au putut abtine sa nu isi verifice contul de facebook macar o data, cat au citit articolul. Despre genul asta de comportament vorbesc in articol. Fragmentarea atentiei. Activitatile pe care le faci in mod curent sa fie intrerupte de un “refresh”. Sau oameni care spuneau nu pot comunica in oras cum trebuie cu prietenii, pentru ca stau cu ochii lipiti de telefon “sa verifice ceva”.
Exista statistici inclusiv pe comportamentul asta.
Przybylski a introdus pentru prima oara termenul de FOMO pentru un comportament compulsiv generat de platformele social media:
http://en.wikipedia.org/wiki/Fear_of_missing_out
Exista si o poza foarte faina facuta intr-o cafenea, care incepe sa fie din ce in ce mai raspandita (lasand la o parte satira, mesajul este foarte realist): No, we don’t have wi-fi! Talk to each other!
MySpace si Hi5 nu au avut raspandirea asta in Romania.
Multumesc pentru raspuns 🙂 Intr-adevar, acum articolul apare intr-o lumina noua pentru mine.
Salut Daniel!
Eu nu sunt atat de dependent de FB, cat de articolele tale 🙂 . Am facut contul de FB doar ca sa vad cum este si de ce toata lumea dispera dupa asa ceva. Am incercat si cateva pagini pentru niste produse ale mele care vreau sa le promovez, dar… nu am inteles prea bine cu ce se mananca si drept dovada se vede ca postarile mele sunt de fapt distribuiri de la altii in mare parte. Intru doar odata pe zi si vad ce s-a mai intamplat.
Prefer sa citesc articolele tale (si ale lui Pera si Gratian si a catorva “discipoli” de-ai tai) pentru a ramane ancorat in realitate si continui schimbarea ce am inceput-o cand am descoperit articolele tale. Esti un factor extern de motivatie pentru mine si ma regasesc in multe idei dezbatute de tine.
Mult succes iti doresc in continuare!
Multumesc mult pentru aprecieri,
Succes si tie !
Bunicel articol, l-am parcurs pana la capat. Bineinteles, perspectiva din care tratezi subiectul este una limitata, prin natura profesiei, de marketer cum tot repeti in text, care este, ca sa zic asa, bomboana de pe coliva numita capitalism. Mi-a placut finalul, cel cu casuta de lemn la o gura de padure, tine-o tot asa ca esti pe directia buna. 🙂 Oricum, revenind la subiectul in sine, care se leaga oarecum de introducere, vad viitorul FB asemanator cu cel al tembeliziunilor. Adica vor incerca sa “profite” dupa modelul tipic capitalist, din frustrare sau cum vrei sa-i zici, pana ce oamenii vor ajunge la saturatie. Eu as incerca asadar, mai degraba, sa intuesc ce va urma dupa FB. Poate un diaspora, ca un fel de bitcoin al lumii sociale, adica descentralizare, eliminarea reclamelor platite, a titlurilor socante si a limitarilor sau controlului impus de o companie care, pana la urma, face asta nu din prea multa marinimie, ci pentru a umple tot buzunarele celor care au facut din consum viitoarea fosta mare religie… 😉
Orice exces este rau. Capitalismul dus in exces este rau, asa cum este si socialismul dus in exces.
Din pacate noi nu am trait niciodata in capitalism. Insa nu vreau sa fac politica pe site. 🙂
Ai dreptate, capitalism adevarat n-am prea avut nicaieri pe planeta, la fel cum nici socialism bine implementat nu s-a vazut. Evident, capitalismul si socialismul sunt doua fete ale aceiasi monede, pentru ca tot pe bani se bazeaza ambele, in final. Ar trebui sa vedem insa dincolo de aceste modele. Ca altfel ramanem ca in reclama aia (ca tot suntem la capitolul marketing) cu pasarea care striga de nebuna alb sau negru, cand de fapt avem la dispozitie o intreaga gama de culori. .. 🙂
Daniel, imi place definitia data unui marketer si ma simt unul in cautarea maiestriei, da facebook-ul are plusurile si minusurile lui, depinde cum cantaresc in balanta pentru fiecare.
Felicitari pentru efortul din spatele acestor randuri, din munca de cercetare si imbinarea informatiilor …;)
Multumesc mult.
Hmm , am reușit să citesc tot articolul dintr-o suflare , adică fără întreruperi 😀 bravo mie ,ha?:) Deci cu siguranță nu mă voi mai lăsa păcălită de titlurile gen….șocaaant , si incerc să mă concentrez cât mai mult pe ceea ce mă interesează.Mulțumesc pentru material , foarte folositor!
Asta este si ideea 🙂
Perfect adevarat. Articolul tau e un fel de Q&A pt toti care si-au facut “pagina” pe Facebook si nu mai reusesc sa promoveze nimic fara #, @, !!!, $ si daca nu sunt prezenti si pe Instagram, G+, Pinterest, Twitter…..
Eu ma intreb ce urmeaza dupa Facebook?
Si bineinteles ca sa imi spun parerea ma loghez cu facebook pe disqus :))
:))))))
Am citit tot articolul fara intreruperi. In general nu imi place sa ma intrerup din activitati. Sunt rau. Numai sotia si fiica mea au dreptul sa ma intrerupa. Sefii mei nu au acest drept si o stiu si ei. Sunt un om liber. Daca sunt curios ce fac prietenii mei atunci intru pe FB. Dar nu simt dependenta. Pentru ca la un moment dat imi zic ca acum trebuie sa fac altceva si ies. Am prioritati clare in capul meu. Practic am un omulet acolo in cap care imi spune: Acum e timpul sa iti saruti sotia, sau sa vorbesti cu Ilinca despre scoala, sau sa iti suni mama, sau sa trimiti sefului numarul 3 raportul cerut cu deadline ieri, iar pe seful numarul 2 mai bine il suni dupa ce printez documentul x si din el trebuie sa formulez doua idei…..samd
Felicitari pentru articol! Unele lucruri probabil le cunoastem dar citindu-le le intelegem si constientizam mai bine. Cel putin asta s-a intamplat acum la mine citindu-ti articolul. Cred ca nu ne dam seama ce impact are facebook-ul asupra noastra si cum ne poate dirija viata…eu recunosc ca sunt dependenta de facebook dar in acelasi timp renunt cu usurinta in a sta pe internet cu a iesi cu prietenii. Din acesta cauza, inca ma simt normala.:)) o zi frumoasa!:)
Fermecator articol!:-)
Cind am primit azi newsleter-ul de la tine , abia asteptam sa -l deschid. Titlul este perfect ales
si articolul este pe masura.
Cind citeam imi spuneam :”Are dreptate,asa este” sau admiram pozele inserate care se potriveau
de minune cu fiecare pasaj.
Este unul dine cele mai bune articole scrise de tine( asa zic mereu!;-) si efortul , timpul petrecut de tine pt conceptie , a meritat cu prisosinta!
Cu drag,
Cristina
Da, am citit articolul intreg cap-coada, si am sa il trimit si celor cu care eu ies la suc si care in loc sa interactioneze cu mine ca de aia ne ducem, prefera sa stea pe facebook. Mentionez ca am tinut musai sa nu fiu intrerupt (de mine, nu de factori externi) citind articolul. Si daca vreau sa fac altceva, fac dupa ce termin de citit, nu in timp ce citesc.
Probabil cel mai bun articol pe care l-am citit la tine pe site. Felicitari!
Si ca sa fiu in tema articolului, un share pe fb 🙂
Da! Am avut si eu FB,l-am dezactivat ca imi papa tot timpul. Cum se zice in Romania-barfa-….ma sufoca sa stiu cum isi traiesc viata toti, cand merg la baie, cand le moare cineva drag ( btw: penibillll), laude si multe minciuni.
Fb-ul a fost creat ca o portita de iesire pt oamenii timizi si a ajuns un rechin pt mintea lor. Trist si scarbos in acelasi timp.
Citesc atat online, cartiile care sunt scumpr, dar prefer o carte tiparita sa o pot indoi si nota si rascitii si dedica.
Sunt o persoana moderna, dar prefer sa pun mana p telefon si sa sun pers de care ma intereseaza sau sa ne vedem; este un sentiment mai puternic ca cel d like.
Iar stiriile, prefer televizorul sau google, unde pot controla ceea ce vreau sa stiu si ceea ce ma intereseaza. Oricum sunt destuii care merg p barfa, asa ca stiriile penibile d ultima ora le aflu fara sa vreau :))
Mult succes celor salbatici care prefere 4 pereti si o tasta d calculator si multa forta de munca celor care fac ceva pt ei.
Va poop
app de PS-ul tau, l-am citit pana la capat, asta datorita calitatii articolului.
Brovo, foarte frumos scris.
Intr-adevar
articolul este foarte lung, nu este pentru oricine. Cu toate ca as
putea spune ca sunt semi-dependent poate chiar dependent de facebook,
l-am citit pe tot, dar recunosc ca m-a batut gandul sa vad ce rahaturi
mai pot vedea pe facebook intre timp.
Ce am ajuns
cu totii. Interesant de prosti! 🙂 Sau prosti grozavi cum zicea un fost
coleg de liceu. Am remarcat si eu de multe ori ce bine o „duceau” altii cu
vietile lor pe facebook. Mi se pare si mai interesant cand vad facebookeristi care isi posteaza poze cu ce gatesc ei, dar cand mananca la fast-food se pare ca „uita”.
Mi-am dat seama ca in ziua
de azi sa ai un profil de fb
pus la punct e o achizitie frate! Adica, daca te muti singur fie ca iti iei
un apartament sau te muti in chirie, fie iti cumperi o masina, intri intr-o relatie, tot ce-ti mai ramane este bineinteles sa iti faci un profil grozav de facebook.
Tare frate! Asta e important. Ar putea intra intr-o lista de obiective long-term :))
Concluzia
este ca am ajuns ca niste copii sau mai bine zis… asa ne-am dezvaluit
imaturitatea emotionala.
Mai
rau e ca nici nu pot vinde cum vreau pe facebook si asta ma cam
enerveaza 🙂 Am incercat in nenumarate randuri campanii de fb ads ca sa
se intample de fiecare data sa nu ies pe profit, la naiba! 🙂
Ceea
ce a facut google cu SEO nu mai zic ca e deprimant. Am investit munca impreuna cu timp si bani ca sa-mi ridic site-ul dupa niste cuvinte
cheie. 2 luni aruncate la gunoi :-j
Se vede ca articolul e foarte bine documentat si ca ai muncit la el si te felicit pt asta!
P.S: SOCANT!!! Cat timp ti-am scris
acest email nici macar nu m-am gandit la ce se mai intampla pe facebook 🙂
Si inca ceva… au ajuns mai nou sa se mire unele gagici pe care le abordez cum de ghicesc ca atunci cand stau cu telefonul in mana isi verifica news feed-ul :))
Frumos Daniel.
Tare moment de inspiratie ai avut sa te poti urca asa sus “in varful scarii”.
Superba viziunea si extrem de logica. Atat pentru mediul on line cat mai ales pentru
“drogul” facebook
Multumesc pentru Treptele schimbarii. Am bratara zi de zi
Am vazut Idiocracy, un film din 2006, la vremea aia era o comedie buna….dar cand l-am revazut acum 2 luni m-a cam socat pentru ca ne apropiem cu pasi repezi de realitatea aia si e foarte trist.
Eu ma bucur ca inca mai gasesc in jurul meu oameni care nu au cont pe facebook ! Insa asta se intampla din ce in ce mai rar.
Deci legat de intrebarea ta de pe mail cred ca totul se duce in jos si nu o sa se alega ceva bun…. mai ales de saracii copii care are 10-18 ani care stau pe facebook exact cum ai spus, si ca sa adaug un exemplu eram intr-o excursie unde nu prea exista semnal si un baiat de 15 ani cauta semnalu cu telefonul in mana ridicata ca sa vada ce s-a mai petrecut pe feed-ul sau. Si am stat doar un weed-end…………
Am memorat si eu intrebarea jurnalistului despre cutremur. Daca inainte mass-media avea un rol negativ asupra individului, acum retelele de socializare il distrug definitiv pe acesta, si afecteaza mai ales tineretul dar nu numai. Am fost surprins de curand sa o aud pe mama mea cu expresii de genul ,,Ok,, sau clasicul ,,salut, ce mai faci,, .
Deasemenea, acum nu mai e nevoie sa vezi corpuri model pe coperte, sau cazuri socante, e destul sa urmaresti viata altora din poze, statusuri si sa iti doresti sa ajungi ca ei…
Aceasta goana după like-uri si share-uri pe facebook se transpune mai apoi într-o goană după bani și atenție în viața reală.
Pana la urma e ca un Matrix: esti constient că te afectează, dar pentru că el iti dictează regulile nici nu îl poti evita… Numai daca a-i face ca Ielțin, să te izolezi de societate și să trăiești după propriile reguli viața care o dorești.
P.S Pentru mine a fost mai degraba prea scurt articolul, as mai fi vrut inca mai mult :))
Minunat articolul, acum ca l-am citit sincer ma simt oarecum ingrijorat de mine in primul rand, pentru ca trebuie sa recunosc ca stand putin pe ganduri reale ma regasesc putin in aceste aliniate… Articolul tau Daniel imi doresc din suflet sa faca o schimbare in bine tuturor oamenilor, in viata mea cu siguranta va face un bine pentru ca te urmaresc si pe site, ti-am cumparat si cartile pe care le-ai scris si vreau sa urmaresc si sa cresc alaturi de tine si echipa ta cu Pera Novacovici si cu toti ceilalti, sunteti foarte buni in ceea ce faceti eu asa va percep si va admir pentru ca incep sa deschid ochii tot mai mult catre o luma sanatoasa,educata,frumoasa,un spirit de invingator, un aer curat in toata societatea asta in care vedem cu totii cum evolueaza si unde a ajuns. Ma bucur enorm ca va pot citi si pot simtii chiar energia si dorinta voastra de a schimba lumea in bine ceea ce si eu imi doresc sa pot ajunge sa fac. Cu respect si sincere aprecieri.
L-am citit pe tot, deoarece stiam ca nu o sa-mi para rau.
(am fost in schimb, ”intrerupt” de munca, pentru ca m-am intors la treaba; mi se terminase pauza prestabilita)
– si e 4:15 dimineata cand iti scriu asta.
Iti las un clip pe care sper sa ai timp sa te uiti : analizeaza mult mai in detaliu ceea ce ai scris tu aici , intr-un fel de video-grafic,daca pot sa-i spun asa:
https://vimeo.com/70534716
in clipul de mai jos sunt explicate clar niste motive pt care stati pe facebook
(ofera 3 droguri intr-o singura doza :
1. Poti sa-ti directionezi atentia oriunde vrei sa fie (spre deosebire de reclamele care-ti vin pe gat cand te uiti la TV)
2. Mereu vei fi auzit – satisfacerea nevoii de afirmare (prin Share) ;
3. Niciodata nu vei mai fi singur – satisfacerea nevoii de conexiune (falsa / caci prin cuvintele din fereastra de corespondenta se comunica doar 7% din mesaj sau din emotie, daca vreti)
– fara o interactiune fata in fata, limbajul corpului, gestica, expresiile nu se transmit ; PLUS ca asa puteti da orice forma vreti mesajului dvs. Aveti timp sa-l ambalati cat mai frumos, mai poetic. Pe cand in interactiunea reala nu este timp de asa ceva si totul este mult mai autentic.
Ma cutremur si mi se face pielea de gaina la noua paradigma : “Dau share, deci exist !” – ca atunci cand Morpheus i-a aratat bateria lui Neo in filmul Matrix ; tot o schimbare de paradigma.
Nu-mi place deloc in ce directie o ia internetul/social media/advertisingul. O sa devina ceva bolnav
bun articol , …revelator, pe alocuri seamana cu un monolog comic din stand up comedy iar pe alocuri cu analize profunde de comportament uman. Din pacate nu l-am putut citi fara intrerupere, trebuia sa pun in facebook linkul youtube cu gag-ul celor de la Times New roman…..P.S :cand citesc ultimile 10 cuvinte din postul meu imi dau seama ca acum 15 ani nu as fi inteles nimic din ceea ce am scris…
:)) buna, asta..
nici acum 10 nu prea ai fi inteles mare lucru.
Salut Daniel ,cam ai dreptae cu ceea ce zici dar eu unu sunt de parere ca multi posteaza pe facebook chestii stupide (bine pe langa ca sunt analfabeti) pentru ca au nevoie de atentie …si de aceea toti posteaza ca manca ,ca sunt pe WC ,ca sunt la McDonalds sau stiu eu pe unde…Lumea vrea sa fie idol …adica oameni stupizi gen “marii aristi” aia posteaza tot pentru fanii lor si pentru ca paparazzi sa fie dupa ei .Totusi incurand lumea se va schimba sunt sigur de asta!
Salut Daniel ,cam ai dreptate cu ceea ce zici dar eu unu sunt de parere ca multi posteaza pe facebook chestii stupide (bine pe langa ca sunt analfabeti) pentru ca au nevoie de atentie …si de aceea toti posteaza ca manca ,ca sunt pe WC ,ca sunt la McDonalds sau stiu eu pe unde…Lumea vrea sa fie idol …adica oameni stupizi gen “marii aristi” aia posteaza tot pentru fanii lor si pentru ca paparazzi sa fie dupa ei .Totusi incurand lumea se va schimba sunt sigur de asta!
Se va schimba… in ce? 🙂
Felicitari Daniel pentru articol. Nu ma simt dependent de facebook dupa acele “simptome” din articol dar a fost ca o gura de aer proaspat.
Ca de obicei ,esti un bun observator si tragi un semnal de alarma pe care fiecare ar trebui sa-l constientizeze.Multumesc ,pentru ca ,,mi-ai incintat mintea si sufletul,, cu acest articol.Cu oameni ca tine ,ceva se misca in bine in acesata tara.
Multumesc
Buna!am devorat articolul!am cochetat si eu cu jurnalistica, am muncit pe la diverse ziare, unele mai citite(Evenimentul zilei), altele mai putin citite(Cronica Romana) si am fost profund dezamagita de anumite persoane!de asta am si ales ramura sanatatii ca si profesie de baza si ma bucur enorm ca am facut-o!in schimb, citindu-ti articolul, m-am bucurat foarte mult sa vad ca mai exista oameni care observa greselile grosolane din articole, exprimarea “bombastica” din fiecare titlu!imi doresc sa existe cat mai multe persoane ca tine!si imi permit sa vorbesc “la per tu” deoarece am citit articolul ca si cand l-ar fi scris un prieten drag!o zi frumoasa!
Excelent surprinsă esența facebook-ului. Excelent surprinsă nebuneala titlurilor șocante. Dar mai ales conexiunea dintre ele așa cum o expui nu am sesizat-o niciodată. Am făcut și eu o disecție a FB pe blogul personal în care am ajuns la concluzia că nu este decât un mare ego. Este realmente suma egourilor noastre. De asta are o imagine atât de bombastică, de umflată. Dealtfel, eu zic puțin mai mult. Eu zic că și internetul în ansamblul său poartă în el această nebunie a egolui. Multe saiturile de prezentare a unor companii prezintă o imagine umflată pe aceleași principii egotice. În plus zbaterea după trafic și audiență generează saituri, bloguri și conținut doar pentru a deveni suportul unor click-uri. Doar pentru a avea un careu în jurul căruia să postezi banerele de reclame. Asta duce la o inflație de informație. Devine din ce în ce mai greu să găsești informația de care ai nevoie, pentru că ești îngropat de tone de informație fără valoare, în jurul căreia s-au postat banere. Și astfel tot internetul devine ca un mare ego, în care a găsi ceva ce contează cu-adevărat, este la fel de greu ca și cum ai încerca să găsești gândul bun în mintea ta bombardată de agresivitatea “vocilor” exterioare.
Foarte bine punctat! Recunosc ca dupa primele randuri anticipam o alta directie a articolului, undeva catre rezistenta la nou. N-a fost asa si, drept urmare, l-am parcurs cu interes si fara intreruperi pana la capat. Pe langa tot ce ati scris as adauga ca, din punctul meu de vedere, ne aflam catre finalul unei faze de tranzitie in comunicatii, iar odata cu accesul la tehnologie era firesc sa apara si un mecanism nou de utilizare a ei. Sunt convins ca cei ce au plamadit Facebook-ul nu au sperat sa ia amploarea pe care o are azi. Sigur si-au dorit-o, in schimb. Sa-ntamplat totusi, sa construiasca o unealta utila oricui. Nu neaparat necesara, dar utila. Un briceag elvetian informatic. Oricui prinde bine un briceag si oricine poate invata sa-l manuiasca.
Mai devreme sau mai tarziu vor aparea concurenti pentru Facebook, probabil platforme ce vor joctiona cu cea a Facebook-ului, dar media pe care am stiut-o noi candva nu va mai fi la fel. Va trebui sa se adapteze si sa se infiltreze prin noile canale formate. Viata omului de rand s-a schimbat. Asteptarile lui la fel. Creierul uman nu a evoluat, insa cantitatea de informatie a crescut exponential si inca continua. Aceasta a dus si la asteptari noi de la viata, nemaifiind suficient a cunoaste satul natal, ci intreaga lume. Sa stim cum se face un bocanc sau un portavion. Cu cine se cearta Zavoranca sau Kim Jong Un. Azi doar cercul de cunoscuti al unei persoane cuprinde de zeci de ori pe cel al uneia de acum un secol. Si dorim ori suntem interesati sa fim la curent cu vietile lor, caci am fost legati de ei si poate vom mai fi, chiar daca sunt rasfirati prin lume.
In esenta ceea ce vreau sa spun este ca gasesc oarecum fireasca evolutia acestor mijloace de socializare si cred ca suplinesc un vid ce inevitabil ar fi aparut. Cu stupizeniile si excesele lor…
Daniel daca prin dealer de droguri definesti munca ta, iti spun sincer ca mi-as dori enorm de mult sa faca toti dealeri de droguri ceea ce faci tu si mi-as dori enorm de mult ca toti dealeri de droguri acum sa faca o pauza intr-o casuta de lemn langa o padure si o manastire sa-si aduca aminte ce vor ei cu adevarat, nu ce pretind ei ca sunt prin activitatea de pe facebook. 🙂
Salut Daniel, se intampla rar sa citesc articole in care ma regasesc. Fac business si soft de ceva timp (ani) si traiesc doar in mediul tehnic, in galagia de care spui tu. Am facut rabat la calitate doar din cauza ca “statistica” o cerea, inteleg exact despre ce vorbesti. Singurul lucru care poti sa il faci, este sa gasesti momente in care sa fugi de galagie. Cred ca ti-am luat-o inainte cu casa de lemn :). Chiar inainte de revelion am cumparat un ferastrau circular de mana (cel de banc ma oboseste, cand fac chestii mici)
L-am citit pana la capat. Mi-a placut. Nu vreau sa ma lausd, dar, atunci cand incep un articol, il termin si asa mi se intampla si cu alte lucruri. Autocontrolul este minunat si experienta pe care ti-o propune, sa treci de anumite praguri. Dar sunt si atrasa de facebook, in principiu in ceea ce priveste like-urile. Cand se intampla sa am un comportament agresiv in privinta asta, ma inspaimant. Ideea e ca imi dau seama, ideea e ca petrec,constienta fiind, cat mai putin timp in lumea asta. Dar as vrea sa nu mai existe deloc. Citesc cu placere carti adevarate si trimit scrisori. Mi-ar fi placut sa traiesc mult in trecut, in epoci de glorie. In alb-negru.
cand esti frustrat , stai in scaun sau intins pe spate si “lasi gandurile sa curga”
-_0
Nu pot decat sa-ti spun Multumesc!
Nu ai facut altceva decat sa-mi confirmi teoria. Anul asta l-am inceput cu stergerea contului de facebook :)) Stiu suna dramatic, dar asta am facut caci simteam cum imi irosesc timpul in goana dupa posturi noi, share-uri si like-uri date daca stau sa ma gandesc, fara nici un sens ci doar din reflex. In prezent am un cont pe care il folosesc (o data pe saptamana) doar pentru a fi la curent pe domeniile mele de interes (in cazul meu, muzica).
Dupa cum spuneai si tu facebook-ul are avantajele lui daca esti un marketer sau daca esti o persoana care vrea sa fie la curent cu tot ce e nou. Important este sa stii cum sa te folosesti de FB si NU sa te foloseasca FB si alte website-uri third party (vad din ce in ce mai multe link-uri catre diverse website-uri care daca vrei sa citesti articolul respectiv trebuie sa fii logat cu FB + trebuie sa dai like la pagina lor pe FB).
Toate bune si te rog frumos nu te schimba 🙂
Aproape ca ai reusit sa vezi esenta, adica spalarea pe creier practicata de mass-media. Te bombardeaza literalmente cu stiri extrem de rapide, cu titluri socante, cu clipuri care se schimba rapid, si astfel intri intr-o transa de hip hipnotic. Devenind si mai vulnerabil la manipulare. Si mai ales incapabil sa citesti un articol sau o carte, datorita stilului nou format.
Buna ziua! Echipa Start Equipment recomanda ==>> http://www.bocanci-armata.ro
Da, am citit intreg articolul si vreau sa-ti multumesc ca inca mai pot citi article scrise cu cap si nu in graba. Supravietuirea pe Internet este de genul swim or sink – daca la inceput risti sa-ti pierzi o mare parte din timp cu informatii false, cu timpul ajungi sa fii mai intelept si sa-ti selectezi ce-ti trebuie. Asta e motivul pentru care nu m-am mai uitat la TV din 2000 si nu-mi pare rau – Internetul este un mod mai interactiv de a-mi lua informatii si stiri.
Felicitari ! Apreciez sinceritatea si calitatea articolului. Eu inca mai cred in “insanatosirea” tiparului! 🙂 In completarea celor spuse de tine, iti recomand doua linkuri extraordinare: Un discurs TED despre Sinele Memoriei si Sinele Experimental : http://www.ted.com/talks/daniel_kahneman_the_riddle_of_experience_vs_memory
Dar si documentarul SINELE SUPERIOR ( sau Suprem ), disponibil aici: http://documentare.rightbe.com/documentare-2013/sinele-superior-eu-maior-documentar-2013
Cu admiratie,
CANTEMIR ANGHEL
Ma bucur ca posturile tale au asa multe comment-uri. Asta inseamna ca inca exista multi oameni de calitate. Va pup
In timp ce citeam, chiar ma intrebam ce ti-ai propus cu un articol de o asa dimensiune, uitandu-ma la subiectul abordat :D. Foarte bine scris! Felicitari si pentru asumarea riscului de a nu fi citit pana la capat :)! Din pacate, chiar cred ca vor cititori care se vor pierde pe drum…isi pierd concentrarea. Suprastimularea primita zi de zi prin toate mijloacele isi spune apasat cuvantul :(.