Cum formezi o echipa de la zero (partea I)

29 oct.

team5 - piese puzzle patrat“Un lider bun este cel care, atunci cand lucrurile merg bine intr-o echipa, nu se arata la fata.“

In esenta sunt o fire foarte competitiva. Aspectul asta al personalitatii mele, cand eram foarte tanar, ma impiedica deseori sa ajung acolo unde voiam, mai ales cand era nevoie de un efort de grup pentru a atinge anumite obiective.

Aveam o nevoie intrinseca de a controla grupul, de a ma impune in fata celorlalti, de a fi recunoscut ca atare, de a fi apreciat pentru rezultatele pe care le aduceam. Aveam o foame individuala de rezultate care deseori ma impiedica sa ajung la acele rezultate.

Asta aducea de multe ori conflicte directe cu alti membri ai echipei, un stres pe masura, dar si o epuizare fizica si mentala – dupa o anumita perioada.

Comportamentul asta se regasea la locul de munca, dar si in diversele jocuri de societate sau sporturi pe care le practicam. Cand jucam fotbal, spre exemplu, eram atat de arogant la antrenamente incat replica mea preferata era: “nu ma intereseaza ce echipa imi dati, luati voi cei mai buni jucatori si dati-mi mie restul”.

Era un fel de “eu vs restul lumii” – repetat la infinit.

Am avut un declic intr-un workshop de leadership, de la care am schimbat complet paradigma. Se formau echipe de 7+ oameni, ne legau la ochi, apoi ne puneau sa tinem o sfoara lunga in maini (cu totii aceeasi sfoara).

Pe urma ne amestecau pana ameteam, rezultand o incurcatura a sforii respective. Scopul era sa formam cu sfoara un patrat sau dreptunghi fara sa luam mana de pe sfoara.

In prima faza am fost haotici cu totii iar eu mi-am dat seama ca legat la ochi nu pot sa “vad” asezarea in spatiu a celorlalti membri ai echipei mele. Eram cazuti pe jos, unii agatati si trasi de catre ceilalti, toti vorbeau- si nu reuseam sa ne punem de acord. Fiecare voia sa preia conducerea echipei, inclusiv eu, dar rezultatul era departe de noi.

Si mi-am dat seama ca nu ajungem nicaieri asa. Le-am spus parerea mea, ca suntem haotici, si ca cel mai bine este sa lasam pe cineva care sa ne coordoneze si ceilalti sa nu mai scoatem un singur cuvant. Le-am spus ca, desi putem sa pierdem jocul, macar avem o sansa daca lucram in echipa si ascultam de o singura parere.

A trebuit sa ma fac auzit, ca sa imi spun parerea, dar pe urma le-am zis ca eu nu vreau sa ii ghidez, pentru ca nu reusesc sa inteleg spatial ce se intampla. Dupa care am propus pe cineva care sa preia conducerea, care mi s-a parut coerent.

Si nu am mai scos niciun cuvant din acel moment. Ne-am ales liderul, pe cel propus de mine, pana la urma. Dupa care l-am ascultat orbeste, tacand cu totii din gura. Am format un dreptunghi si am castigat jocul, in timp ce celelalte echipe se certau, in continuare pentru putere.

A fost atat de puternic exemplul pentru mine incat mi-a redefinit complet ideea de leadership. Scopul primeaza in fata puterii exercitate. Un lider nu se “arata“ daca obiectivul poate fi atins de catre grup fara aportul lui. Pe cand un fals lider, care vrea “puterea”, va lupta pentru ea in detrimentul grupului si a obiectivului comun.

Intr-o viata de om activam ca membri ai unei echipe mult mai des decat credem. Facem parte din foarte multe “triburi” cu scopuri diferite, scopuri profesionale sau sociale. Sa lupti pentru putere in fiecare dintre aceste triburi, independent de obiectivul grupului, te duce la un pas de nebunie.

Un lider nu lupta pentru putere, ci pentru scop.

team4 - sfoara

Formarea de echipe in antreprenoriat

Evolutia mea fost dificila, din punctul asta de vedere. Dar am experienta foarte multa, cu toate greselile aferente acestei experiente.

Am format sau am luat parte la formarea unei echipe de la zero – de doua ori pe programe de finantare, ca si consultant, o data ca director pe editura, o data ca patron de afacere mica (in domeniul tiparului), o data in zona de blogging (intr-un grup de zeci de siteuri, fiecare cu liderul propriu si cu sute de mii de abonati).

De asemenea, pe langa aceste experiente in care am fost o piesa mai mult sau mai putin importanta, am facut parte din foarte multe alte echipe pe proiecte diferite, multe dintre ele pornind de la zero, de la o idee, cu membri care abia atunci se cunosteau pentru prima oara.

La inceput (pornind cu varsta de 21-22 de ani), am format aceste echipe cu foamea si competitivitatea care ma caracterizau. Luptam continuu pentru o pozitie avansata in aceste echipe, eram impulsiv, ma certam foarte des cu membrii echipei.

Uitandu-ma in urma, desi echipele deveneau functionale si am avut rezultate foarte mari, toate rezultatele depindeau intr-o mai mica sau mai mare masura de catre mine. Era mereu vorba de “mine” si de ce puteam sa fac eu.

Era vorba de “eu vs. ceilalti”, exact ca atunci cand jucam fotbal si ceream cea mai proasta echipa si faceam pariuri ca o sa castig.

Am ajuns deseori la epuizare, controlam toate activitatile pana in cel mai mic detaliu, faceam micromanagement intr-un stil barbaric, aveam o neincredere aproape totala in abilitatile celorlalti si credeam ca eu fac mai bine decat ceilalti absolut orice sarcina.

Cafele multe, nopti nedormite, sedinte in care urlam unii la altii, frustrare pe membrii echipei, ura chiar. Exista o vorba care spune ca la umbra fiecarui “high performer” mereu exista “low performeri” care nu pot creste de el. Pana acum 4-5 ani cred ca am oprit evolutia foarte multor oameni prin stilul meu total inadecvat de leadership – in ciuda rezultatelor pe care le-am avut.

Cand am avut propria firma – tin minte un moment cheie in care, desi aveam 4 agenti de vanzari angajati, eu vindeam de 4 ori mai mult decat ei la un loc. Si nu ezitam sa le arat asta in mod constant.

Pentru fiecare om care simte ca e indispensabil – exista o groapa intr-un cimitir, care il asteapta.

team2 - piese puzzle

Declicul

In 2010-2011 – cand am inceput sa scriu pe ConstruimImperii.Ro, mi-am schimbat complet stilul de viata. Am renuntat sa mai construiesc echipe si sa merg la birou, am renuntat la management si m-am concentrat pe ideea de “Lifestyle Business”.

Lucram cu freelanceri si externalizam tot ce ar fi trebuit sa faca “o echipa”, am inceput sa imi fac proiectele singur, din cafenele, am renuntat la salariati, la spatii, la titulaturi.

Intre timp am investit in educatia mea foarte mult: am devenit coach & trainer, am invatat sa deleg ca la carte, am inceput sa lucrez cu oameni si am facut parte din echipe fara sa mai am pretentii de “capo di tutti capi”.

Au venit rezultatele, din nou – o cifra de afaceri din ce in ce mai mare, o pozitionare de expert in zona de marketing online foarte buna la nivel national si, intr-un final, pozitionarea ca formator de opinie pe anumite directii pe care le voiam.

Insa – pentru ca prima mea dragoste este scrisul – am simtit nevoia de mai mult. Asa ca, impreuna cu partenerii, am decis sa construim o editura de la zero si sa formam o echipa, din nou.

Am renuntat, pe moment, la ideea de Lifestyle Business, mi-am suflecat inca o data manecile si m-am pus pe angajari. Editura StepOut, care deserveste cei mai buni autori de carte psihologica, de dezvoltare personala si profesionala din tara, are acum opt oameni in structura si inca o echipa, construita si ea de la zero, cu care colaboram pe partea de marketing.

Am fost foarte hotarat ca de data asta sa nu mai fac greselile din trecut. Nu voiam sa ma intorc la micromanagement si la leadership-ul pe care il practicam. Voiam libertate in continuare si voiam sa las ceva in urma.

La 6-8 luni distanta de la aceasta decizie am o echipa de care sunt foarte multumit, merg la birou o singura data pe saptamana, evoluam cu totii, individual si la nivel de grup. Cifra de afaceri a crescut si mai mult, echipa a devenit autonoma iar rezultatele sunt pe masura.

Din echipa initiala – se dezvolta alte proiecte si mai mari: dezvoltam latura de beletristrica (pe care o sa o lansam in curand), un ONG pentru latura sociala (si ea “work in progress”), training-uri in zona de dezvolare personala si profesionala – etc.

Din pozitia asta iti povestesc despre capcanele in care poti pica atunci cand formezi o echipa, dar si despre cum sa o construiesti de la zero, astfel incat, la un moment dat, sa te poti desprinde si sa formezi alti lideri in locul tau.

team3 - management

Ce faci cand vrei sa formezi o echipa?

Articolul despre formarea unei echipe l-am despartit in doua parti. In prima parte, pe langa definirea “liderului” din perspectiva mea, o sa iti vorbesc si despre ce sa faci inainte de a avea echipa. In partea a doua o sa revin cu ce se intampla pe masura ce echipa, odata formata, incepe sa aiba rezultate (riscuri existente si ce sa faci ca sa functioneze fara tine).

1) Calculeaza-ti resursele financiare de care dispui

Primul lucru, care mi se pare esential, este sa iti calculezi de ce suma dispui ca sa sustii aceasta echipa (cat anume iti permiti ca si salarii, ce surse de venit ai si cat anume pot suporta aceste surse).

Nu este bine sa iti iei in calcul sursele de venit care vor veni sau suma de bani pe care inca nu o ai in cont – ci ceea ce detii deja. In felul asta iti dimensionezi echipa in mod realist, de la inceput.

Pentru asta este bine sa ai pusi bani deoparte pentru sustinerea echipei pe o perioada de minim sase luni (incepand cu salariile, taxele aferente, dar incluzand si baza materiala ca oamenii sa isi faca treaba – chirie spatiu, laptopuri, telefoane, carburanti etc).

2) Recunoaste-ti ca habar nu ai ce faci!

Mi se pare o schimbare de paradigma esentiala – care te poate ajuta in viitoarele interactiuni, si inainte de a forma echipa, si in momentul in care faci interviuri si alegi membrii ei, si pe urma, cand vei urmari evolutia echipei.

Daca iti recunosti ca nu stii ce faci – iti dai sansa sa inveti pe parcurs: de la alti oameni care au format echipe in domeniul tau, de la alte echipe functionale, de la oamenii care vin la interviu, de la cei care vor ramane.

Nimic nu este batut in cuie, tu esti in pozitia de “invatacel” de acum incolo si este important sa iti dai voie sa te adaptezi pe parcurs.

3) Scrie “viziunea” viitoarei echipe

Pe o foaie A4 – scrii Viziunea echipei, a viitoarei companii (asa zisa “Declaratie de Independenta”). Ca sa poti face asa, trebuie sa identifici care este scopul pentru care formezi aceasta echipa.

Este important ca aceasta viziune sa fie si emotionala (ce vrei sa lasi in urma prin formarea echipei, ce vrei sa transmiti), dar si rationala (ce obiectiv vrei sa atingi cu echipa – cifra de afaceri, numar de vanzari, numar de clienti etc).

Aceasta foaie A4 da o directie viitoarei echipe – dar nu este batuta in cuie, ea urmand sa fie modificata pe parcurs, in functie de ce se va intampla si noile date pe care le vei obtine.

Cand oamenii vor intra in echipa, vor intra si in posesia acestei foi (va deveni “motorul“ tuturor membrilor).

4) Deseneaza “organigrama” 

De asemenea, tot inainte de forma echipa, este bine sa iti faci o organigrama cu pozitiile, posturile sau rolurile pe care le va juca fiecare membru.

Nu este o organigrama definitiva, de asemenea. Dimpotriva, ea cel mai probabil se va schimba in functie de oamenii pe care ii vei aduce, dar si in functie de ce se va mai intampla pe parcurs si pe cine vei mai cunoaste, care sa te indrume.

Organigrama simplista se face pe departamente, pornind de la vanzare pana la livrare (de la caz la caz).
Cand o “desenezi“, deseneaza aceasta organigrama in functie de ideal, nu neaparat in functie de ce iti permiti. La inceputul unei echipe cel mai probabil unele persoane (inclusiv tu) vor acoperi mai multe posturi si mai multe departamente.

Avand insa un ideal in minte, vei avea un scop catre care sa tinzi de-a lungul timpului.

5) Educa-te prin mentori !

Dupa ce schitezi viziunea si organigrama, la un nivel de baza (nu pierde mult timp pe ele), pasul urmator este sa te inspiri de la altii care au trecut prin ce vrei tu sa faci.

Oricate echipe ai fi format in trecut, fiecare echipa este diferita – in functie de domeniul si scopul noii echipe. Eu, personal, am inceput sa dau telefoane oamenilor care aveau echipe similare si m-am intalnit cu ei.

I-am intrebat de structura lor actuala, de posturi, de organigrama, de cum au facut sau fac interviurile, de greselile pe care le-au facut pe parcurs si de ideal (de cum ar trebui sa arate o astfel de echipa). De asemenea – am lasat si o portita deschisa, in sensul in care am negociat ca atunci cand am echipa formata, sa imi trimit oamenii la ei, pe cheltuiala mea, ca sa invete cum functioneaza lucrurile, sa se educe.

Daca iti dai voie sa recunosti ca inca habar nu ai ce faci si ca abia acum inveti, aceasta etapa ti se va parea floare la ureche.

In etapa asta exista sansa ca viziunea si organigrama sa se schimbe radical. Foarte multi sunt cumva blocati in aceasta etapa, tocmai pentru ca au impresia ca altii nu ar impartasi secretele lor. Din punctul meu de vedere acest risc nu exista – eu in zona de antreprenoriat nu vad competitie, ci doar potentiali parteneri.

Atata timp cat crezi asta cu adevarat, multe usi ti se vor deschide.

6) Cheama oameni la interviuri (multi)

Aici sunt mai multe puncte care ar trebui atinse:

  • imi place sa aduc la interviuri de obicei si persoane de top, pe care nu mi-as permite sa le platesc. Este incredibil cate lucruri poti sa inveti dintr-un interviu de la o persoana care e star pe domeniul ei. Inclusiv oamenii care vin la interviuri iti pot da indicii despre cum functioneaza piata si cum ar trebui sa organizezi viitoarea echipa. De asemenea, nu ai de unde sa stii cine iti vine in fata, ce salariu iti cere sau cum gasesti resurse sa aduci pe cineva care sa iti usureze cu adevarat munca.
  • cand formez o echipa de la zero, prefer sa am un raport de 3/1 – oameni care deja au rezultate, au o disciplina a muncii si care lucreaza in domeniu (si care sa te ajute in planul tau) vs. tineri incepatori, care nu stiu despre ce e vorba, nu au mai lucrat in trecut si nu au o disciplina a muncii. Cu cat echipa este mai neexperimentata, cu atat iti va lua mai mult timp sa o educi. Va trebui sa ii inveti tu si, de multe ori, pe un domeniu sau pe un post – pe care tu nu il stapanesti. De aici pana la micromanagement excesiv mai este doar un pas.
  • gandeste sistemic – uita-te la omul din fata ta, cauta sa il intelegi ca tipar, ca valori, ca motivatie – si gandeste-te cu cine dintre ceilalti pe care ii intervievezi ar da rezultate mai bune. Este important sa cauti piese dintr-un angrenaj pe care il pui in functiune pe viitor, decat sa cauti individualitati. Mie, personal, imi plac performerii, dar nu intotdeauna ei iti vor aduce rezultate; dimpotriva, exista o sansa mare ca sa ii eclipsese pe ceilalti si sa nu dea sanse unei echipe sa se formeze de la inceput.
  • aduna-i cat mai repede impreuna! Dupa ce ii alegi, pune presiune pe ei sa isi dea demisia si sa vina cat mai repede la tine, pentru ca din momentul in care a intrat un singur om in echipa, pana vine al doilea – poate interveni demotivarea si o lipsa de apartenenta cu care iti va fi greu sa lupti. Scopul tau este sa dai energia de “echipa“ cat mai rapid, sa ii arunci in paine cat mai rapid – si in formula cat mai completa, ca sa vezi cum functioneaza ca organism.
  • Nu rude, nu prieteni – in etapa asta. Experienta imi spune ca un om pe care nu il cunosti poate dezvolta o afinitate pentru ceea ce vrei sa construiesti mult mai rapid decat cineva apropiat.
  • Vorbeste-le inca din prima zi de ceea ce vrei sa construiesti si fa-i partasi la viziunea ta. Da-le foaia cu viziunea, cere-le de la inceput parerea, spune-le ca habar nu ai ce faci si ca veti invata cu totii pe parcurs. In felul asta vei elimina presiunea la care este supus un lider de echipa care trebuie sa aiba toate raspunsurile la el. Oamenii vor invata astfel sa gandeasca din primul moment in care calca pragul companiei si sa ia parte la ceea ce ia nastere atunci.

Bineinteles ca acesti pasi se aplica de la caz la caz. De multe ori echipele sunt deja formate cand le preiei sau se formeaza de la sine, in functie de scopul comun (caz in care pasii legati de angajare, de exemplu, nu sunt valizi).

Nu-ti imagina ca treaba ta s-a terminat atunci cand iti alegi oamenii potriviti. Orice echipa are nevoie de un lider care sa ii ghideze, la inceput – iar modul cum o faci va determina daca viziunea se va materializa sau nu, daca vei avea oameni motivati sau nu, daca se vor inchega ca si echipa sau vor lupta pentru putere, ca indivizi.

Despre asta insa o sa vorbesc in partea a doua a articolului,

Cu drag,
Daniel Zarnescu

dani3

PS: in 2013 a aparut cartea “Treptele Schimbarii” – o carte autobiografica si extrem de emotionala, care imbina povestea mea personala & “antreprenoriala” , cu unelte care pe mine m-au ajutat sa evoluez.

O gasesti daca apesi pe linkul de mai jos:
http://construimimperii.ro/pachetul-treptele-schimbarii/

PPS: este important pentru mine sa imi spui ce intelegi tu printr-un lider, in contextul asta. Ce abilitati ar trebui sa defineasca un lider si cum ar trebui sa se comporte.

Intreb asta, pentru ca am observat de-a lungul timpului ca oamenii inteleg acest concept in moduri total diferite.

Da-mi un comentariu, spune-mi cum ti s-a parut articolul, cum vezi tu un lider autentic si, nu in ultimul rand, cine te-a impresionat pe tine, in experienta ta, ca lider de echipa.

 



Ti-a placut articolul asta?

Accesează GRATUIT două ghiduri care au dat naștere la sute de afaceri în România - studenți, angajați, freelanceri, experți de orice fel și antreprenori care și-au revoluționat modul în care își vând produsele și serviciile.

Introdu adresa de e-mail și primești GRATUIT cele două ghiduri ce te vor ajuta să câștigi bani din propria ta afacere

Lasă un răspuns la Madalina Ghinescu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

25 thoughts on “Cum formezi o echipa de la zero (partea I)

  1. Salut Daniel! Multumesc pentru articolele minunate. Putem dezvolta urmatoarea idee la infinit: pana la urma tot ce facem aici directioneaza catre un singur drum: evolutia spirituala. Indiferent cat vom evolua financiar, emotional, social, fizic, psihologic, cultural etc. tot vom simti ca ceva lipseste. Imagineaza-ti senzatia pe care o ai dupa o scurta perioada de la indeplinirea dorintei financiare, emotionale, sociale, fizice, etc. Revenim mereu la aceeasi situatie anterioara. Ne punem intrebarea: “Si asta e tot?”. Cu siguranta nu e tot! Pe curand!

    • 🙂 Sunt 100% de acord ca totul duce catre evolutia spirituala.
      Doar ca ea nu apare dand la o parte financiarul, emotionalul, socialul, fizicul, psihologicul etc. Ci cu ajutorul lor.

      Pana nu iti infrunti (accepti) trairile/calatoriile in plan fizic/emotional, nu poti evolua spiritual. Si fiecare experienta te ajuta.

  2. Salut Daniel,
    articolul acesta cuprinde informati care definesc, desi nu le-am cautat activ, au venit ele la mine. Norocul abonatului la newsletter, etapa in care sunt in actualul proiect; “formare echipa”. Este cuprinzator structurat si simplu de retinut esentialul prin enumerarea pasilor(ideilor principale) La punctul 3. Viziunea am de finalizat (de o scris toata pe o foie A4). Abordarea situatiei este chiar mai lejera acum cand am remarcat pasul 2. Recunoaste-ti ca habar nu ai ce faci. Este o potrivita abordare de moment prezent (chiar pentru redactarea partii introductive din viziune). A venit la fix. Ce sa zic. Mersi de informare. Abia astept si parte a 2-a,

  3. Buna Daniel! Un lider in opinia mea este o persoana care ii conduce pe altii si ii motiveaza sa devina din ce in ce mai buni pe ceea ce fac, indiferent de domeniu. Calitatile pe care ar trebui sa le aiba sunt determinare, spirit de echipa, sa stie exact ce sa faca, motivant, sa fie sigur pe el si rabdator

    • Cu toate astea eu cred ca un lider autentic nu conduce pe altii daca acei altii oricum pot ajunge acolo unde isi doresc oricum.

      Cand nevoile grupului se “muleaza” pe nevoile si abilitatile liderului, iar cele doua “entitati” (grup si lider) nu pot ajunge separat acolo unde isi doresc, abia atunci liderul isi face aparitia.

      Cred ca sunt foarte multe contexte in care un lider dovedeste ca este lider prin faptul ca nu iese in fata. (este contraintuitiv)

  4. Abordarea temei din perspectiva experientei practice o face mult mai utila chiar si pentru cei care au citit si experimentat si ei – asta pentru ca de multe ori fiecare greseste in felul lui si e mai bine sa inveti din greselile altora chiar daca o sa faci si tu altele noi. Abia astept sa citesc continuarea pentru ca degeaba ai o echipa buna daca nu stii sau nu reusesti s-o pastrezi si s-o faci sa se automotiveze.

  5. Ma regasesc foarte mult in articoul asta.

    Cred ca oricine care are la activ minim cativa ani de tras tare intr-o firma mica proprie, poate sa faca aproape toate sarcinile din firma mult mai bine decat un salariat de nivel mediu care face postul respectiv de ani de zile.
    Plecand de la 0, ca patron, esti nevoit sa faci 10000 de lucruri diferite. Si pe toate sa le faci bine, ca daca faci ceva de mantuiala tot tu esti cel care suporta 100% eventualele pierderi de timp/bani/imagine. Si pe toate sa le faci repede, ca nu-ti permiti sa pierzi nici o secunda. Ca angajat, in multe cazuri se aplica zicala “timpul trece leafa merge” si cam aia e tot.

    Pana la urma, cum rezolvi problemele de genul “4 agenti care la un loc vand de 4 ori mai putin decat tine singur”? Si ce faci cand nu dispui de resursele necesare pentru a angaja performeri de top (pana acum n-am auzit de nici o firma mica-medie care sa-si permita sa faca asta pentru toate posturile), iar cei mediocrii iti consuma mai mult timp si bani decat in cazul in care ai face treaba singur?

    • O sa spun in continuare cum anume se formeaza o echipa competenta.
      In esenta “problema celor 4 agenti care vand mai putin ca antreprenorul” – este una generata de antreprenor.
      – atasamentul excesiv fata de firma
      – nevoia de control
      – neincrederea generalizata in oameni
      – dorinta personala de a fi cel mai bun, chiar si decat cei din echipa ta

      toate astea conduc la aceasta problema.

      la umbra fiecarui high performer exista mereu low performeri care nu pot creste de el.

  6. Buna Daniel! Nu stiu daca majoritatea celor care te urmaresc sunt cei care au deja un business propriu, iar pasii de mai sus se pliaza ca la carte pe ce au de facut, dar eu ma numar printre cei care au ajuns intr-o echipa deaja formata si in care trebuie sa imi gasesc vocea potrivita pentru a ma face inteleasa. Nu sunt deloc genul autoritar, ci mai degraba adepta muncii prin puterea exemplului si convingerea ca intreaga echipa intelege viziunea comuna.
    Mi-ar prinde bine cateva sfaturi in acest context :).

    Pentru mine un lider autentic este acea persoana care prin exemplul propriu ma determina sa muncesc cu drag, care stie sa comunice cu intreaga echipa, dar si cu fiecare individ in parte (asa cum este el) , care ma face sa scot capul din nisip si sa imi arate ca particica mea de munca a dus la “x” rezultat, care imi ofera posibilitatea ca ideile pe care le-am adus sa fie puse in practica.

    Din pacate nu am intalnit inca acea persoana si, da, recunosc ca habar nu am ce sa fac :).

    Astept cu nerabdare partea a IIa.

  7. Pingback: Cum formezi o echipa de la zero (partea a II-a) | Construim ImperiiConstruim Imperii

  8. Mi-a placut tare articolul. Liderul este cel care isi sustine, incurajeaza, ajuta, corecteaza si coordoneaza echipa, fara ca aceasta sa simta ca este condusa sau dirijata, si deasemenea este urmat cu lejeritate, ca fiind firesc si normal. E important sa fi sincer si sa comunici cu oamenii la modul onest dar sa si impui anumite principii in echipa.

  9. Salut Daniel,

    Parerea mea este ca un lider este acel individ care reuseste sa fie invizibil cand totul merge bine si care isi asuma responsabilitatea atunci cand lucrurile merg prost. Liderul trebuie sa se pozitioneze undeva sub echipa, cu scopul de a o ajuta sa evolueze, nu deasupra ei impunandu-si autoritatea. In cazul in care liderul are o personalitate care nu-i permite sa fie umil, responsabilitatea lui e sa aleaga manageri care sa fie asa in locul lui. Un angajat creativ si cu personalitate va fi alergic la asa zisii lideri care ii vor arata lipsa de respect.

    Felicitari pentru inca un articol reusit 😉

    • Multumesc mult pentru aprecieri.
      “un lider este acel individ care reuseste sa fie invizibil cand totul merge bine si isi asuma responsabilitatea cand lucrurile merg prost.” – cred ca este o sinteza foarte buna a articolului si o cadrare extraordinara.

  10. Chiar am atras acest articol.De cateva zile ma tot gandesc sa aduc primul om in firma pe un post aparent simplu dar foarte important,o sa astept si partea a 2-a pentru ca la 23 de ani ai mei nu am experienta si inca nu am gresit destul.

    Pentru mine liderul este acel om care “produce” alti lideri.

    • Pe principiul de la George si eu am atras acest articol. De cateva zile am inceput sa citesc cartea legilor muncii in echipa si ma gandeam si imi imaginam cum as putea eu sa formez acum o echipa puternica pentru MLM-ul in care activez… Si apare share-uit acest articol pe facebook. Asa ca, Daniel, ceea ce ai precizat tu pana acum este un punct de pornire, mi-ai oferit cateva idei pe care sa le pun in practica si acum urmeaza sa citesc si partea a II-a.
      Ce sfat mi-ai da atunci cand vreau sa imi construiesc o echipa pe MLM? Este ceva diferit de ce ai precizat in articol? Trebuie sa tin cont de anumite aspecte?

      Multumesc pentru articol!

      • Principiile sunt aceleasi 🙂
        Atata timp cat exista un scop “comun”, membrii echipei vor trece prin etapele pe care le descriu in articol.