„Factorul zero” – sau cum te poate ajuta putina nebunie pe drumul ales de tine

1 Apr

tecumsehAstazi vin cu un exemplu controversat, insa sper din tot sufletul ca mesajul meu sa fie bine inteles.

Legenda „Factorului Zero”

Nu stiu daca stiai lucrul asta. Exista o legenda „morbida” care a rezistat peste 120 de ani in SUA, legata de presedintii americani. Legenda se numeste „Factorul Zero”.

Totul a plecat in 1809, cand W. H. Harrison, guvernatorul teritorului Indiana, a semnat un tratat prin care se cumparau peste 250 000 de acri de pamant de la indieni. Tecumseh, o capetenie indiana, s-a rasculat impotriva guvernatorului si i-a cerut sa anuleze tratatul.

In 1811 a inceput ceea ce va ramane in istoria americii drept „Razboiul lui Tecumseh”, intre indieni si americani. Pe 5 decembrie 1813, in batalia de la Thames, dupa 2 ani de varsare de sange, Tecumseh a fost ucis.

Legenda spune ca, inainte sa moara, Tecumseh l-ar fi blestemat pe Harrison ca el si urmatorii presedinti alesi in anii care se termina cu cifra zero sa moara in timpul administratiei.

Primul presedinte care a murit in timpul administratiei si care este considerata victima a „factorului zero” a fost chiar Harrison, in 1841, dintr-un motiv destul de stupid.

La instalarea lui ca presedinte, desi ploua, a insistat ca sa vorbeasca in fata multimii adunate (desi era imbracat foarte subtire). A rezultat cel mai lung discurs la investire de pana atunci (a durat peste 2 ore), dupa care Harrison s-a imbolnavit de pneumonie si a murit, la o luna dupa.

In momentul asta mandatul lui Harrison este cel mai scurt din istoria SUA (30 de zile, 11 ore si 30 de minute) si este considerat punctul de inceput al blestemului „factorul zero”.

asasinarea lui jfkCe a urmat?

A urmat o serie lunga de presedinti morti in timpul propriului mandat, alesi in ani care se termina cu zero (la fiecare 20 de ani, de fapt).

  • 1840 – Harrison, pneumonie (presedintele cu cel mai scurt mandat din istoria SUA)
  • 1860 – Lincoln, asasinat (primul presedinte american asasinat)
  • 1880 – Garfield, asasinat
  • 1900 – McKinley, asasinat
  • 1920 – Harding, pneumonie + hemoragie cerebrala
  • 1940 – F. D. Roosevelt, hemoragie cerebrala (singurul presedinte american ales de patru ori)
  • 1960 – Kennedy, asasinat (cel mai tanar presedinte ales din istoria Americii)

Ronald Reagan si ruperea blestemului

In 1980 Reagan devenea cel mai batran presedinte ales de americani, cu cateva zile inainte sa implineasca 70 de ani. Un motiv in plus ca cei care credeau in „factorul zero” sa se astepte la o noua inmormantare „de varf” in urmatorii ani.

Pe 30 martie 1981 un anume John Kinckley  a iesit din multimea care il aclama pe presedinte (cu ocazia unui eveniment), a scos un pistol Rohm de calibrul 22 si a tras de 6 ori in 3 secunde cu gloante create special ca sa explodeze la impact.

ronald reaganNiciun glont nu a explodat insa…

Primul l-a lovit in cap pe secretarul de presa de la Casa Alba, James Brady. A supravietuit evenimentului, insa a ramas paralizat de atunci, deplasandu-se doar cu ajutorul scaunului cu rotile. A fost mai apoi initiatorul unei legi care ii poarta numele si care are ca scop controlul armelor in randul populatiei si prevenirea violentei in SUA.

Al doilea l-a lovit in spate pe politistul Thomas K. Delehanty. Si-a revenit complet mai apoi.

Al treilea a lovit fereastra unei cladiri de peste drum.

Al patrulea l-a nimerit pe Timothy McCarthy in abdomen, membru al serviciilor secrete, care l-a aparat pe presedinte cu propriul corp. A supravietuit si el si a fost celebrat ca un erou de toata tara, primind zeci de mii de carti postale cu urari de insanatosire pe perioada spitalizarii.

Al cincilea a lovit geamul antiglont al limuzinei.

Abia al saselea, ultimul, si-a atins tinta, indirect. A ricosat din lateralul masinii, patrunzandu-i lui Reagan sub bratul stang, sub inima.

Dus de urgenta la spital, presedintele si-a pierdut cunostinta in timp ce se sufoca cu propriul sange. I-a fost facuta o incizie la gat pentru a putea respira si a fost bagat in operatie. I-a fost scos un glont de aproape 3 cm din corp. Desi pierduse jumatate din sangele din organism, desi plamanul aparent ii cedase si desi avea peste 70 de ani, Ronald Reagan si-a revenit si el complet.

La 30 de ani distanta de la eveniment a fost data publicitatii o caseta audio care, impreuna cu declaratia agentului Jerry Parr, care l-a urcat in masina, arata cat de aproape a fost de fapt Reagan de moarte. Masina prezidentiala, plecata ca din pusca, avea ca destinatie initiala Casa Alba. Cu adrenalina la maxim, nici presedintele si nici agentii nu realizasera ca fusese impuscat decat la jumatatea drumului. Cand au ajuns la spital, presedintele si-a pierdut cunostinta si a intrat, la limita, in operatie. Daca ar mai fi intarziat cateva minute, ar fi fost prea tarziu.

A fost primul presedinte care a supravietuit „factorului zero” si a pus capat, conform superstitiosilor, blestemului aruncat asupra presedintilor americani.

A mai fost ales inca o data presedinte la aproape 74 de ani (!) si a murit abia in 2004, la venerabila varsta de 93 de ani, inconjurat de propria familie.

John HinckleyCine a fost John Hinckley? Legatura dintre el, Jodie Foster si Ronald Reagan!

Pe 8 februarie in 1976 se lansa filmul „Taxi Driver”, cu Robert de Niro in rolul unui taximetrist bolnav mintal, care incearca sa salveze o prostituata de numai 13 ani, rol jucat de Jodie Foster. In film taximetristul se decide sa il asasineze pe un senator, pentru ca nu primeste ajutorul pe care il voia.

Din acea clipa John Hinckley a dezvoltat o obsesie pentru actrita din film, incepand sa o hartuiasca ani de zile. Imediat dupa tentativa de asasinat politistii au gasit in camera lui de hotel un intreg altar dedicat lui Jodie Foster, poze si articole cu actrita, scrisori, poze cu presedintele, etc.

Pe un biletel adresat lui Jodie Foster scria ingrosat intrebarea: „Esti virgina, nu-i asa?”.

Intr-o scrisoare scrisa chiar inainte de atentat, Hinckley ii marturisea, printre altele:

„Dupa cum stii, te iubesc foarte mult. In ultimele sapte luni ti-am adus zeci de poeme, scrisori si mesaje de dragoste, in slaba speranta ca as putea sa te interesez. […] Plimbandu-ma prin apropierea dormitorului tau, am inteles ca am fost subiectul mai multor conversatii, oricat de ridicole ar fi acestea. Stii cel putin ca te voi iubi mereu.

As abandona ideea de a-l ucide pe Reagan intr-o secunda daca ti-as putea cuceri inima si mi-as putea trai restul vietii, alaturi de tine, oricum ar fi ea. Recunosc ca motivul pentru care voi duce atentatul la bun sfarsit este ca nu mai pot astepta sa te impresionez. Trebuie sa fac ceva acum ca sa intelegi ca actionez numai spre binele tau.

Sacrificandu-mi libertatea si poate si viata, sper sa iti schimbi parerea despre mine…”

Jodie Foster ClariceContinuarea …

In 1982 Hinckley a fost gasit nevinovat  din cauza bolii mintale si a fost trimis la un spital de nebuni unde este inchis si in momentul in care scriu randurile astea…

Jodie Foster a refuzat in mod repetat sa vorbeasca despre Hinckley si obsesia lui pentru ea. Ironic, a avut o cariera fructuoasa, castigand Oscarul pentru rolul din Tacerea Mieilor, unde joaca rolul agentei FBI Clarice Starling, obsesia celebrului psihopat Hannibal Lecter, jucat de actorul de legenda Anthony Hopkins.

La varsta de 50 de ani, spre amuzamentul multor fani „inraiti”, Jodie Foster a declarat ca este lesbiana, la 32 de ani de la evenimentul care a socat SUA.

Unde duce nebunia?

Cu totii avem in noi o doza de nebunie, precum Hinckley. Nebunia asta, in functie de cum o hranim, poate avea efecte pozitive sau negative in viata noastra.

Cand are efecte negative, nebunia poate fi numita obsesie. Cand are efecte pozitive, nebunia poate fi numita … pasiune (sau dorinta). Energia exista in fiecare dintre noi, depinde de noi ce valori ii dam.

destinOamenii care reusesc in viata, au partea lor de nebunie pe care o dezvolta incontinuu, crezand intr-un viitor pe care altii nu il vad, vorbind despre niste scenarii pe care altii nu le cred. Iar daca Hinckley a reusit, din dorinta de a atrage atentia cuiva, in fata presedintelui american cu un pistol si a putut sa traga 6 focuri, in rafala, in mai putin de 3 secunde, atunci oricare dintre noi putem ajunge in fata propriului nostru destin, sa il imblanzim, sa ii dam o directie, sa ii dam forma.

Personal nu am vazut oameni de succes care sa nu fie pasionati de ceea ce fac, care sa nu actioneze din entuziasm atunci cand vor sa construiasca ceva. Entuziasmul, din pacate, nu se poate invata ca celelalte „abilitati”, desi este esential in obtinerea de rezultate pe termen lung.

Este decizia noastra daca ceea ce visam pentru noi devine obsesie sau pasiune.

Deseori sunt intrebat care este secretul succesului personal (chiar la modul generalist). Inca de cand visam la o firma care sa imi aduca 1000 de euro pe luna, desi aveam o singura pereche de tenesi cu care ma incaltam (iarna inclusiv) si o singura pereche de blugi, aveam o zicala care este si acum de actualitate:

„Sa spunem ca vrei sa faci bani, asta fiind scopul tau principal. Daca esti cu prietenii la un biliard, de exemplu, si nu te poti concentra la joc pentru ca gandurile tale zboara inspre metode de cum sa faci bani, atunci mai devreme sau mai tarziu, vei ajunge acolo unde iti doresti.”

(este un exemplu si poti inlocui banii cu orice obiectiv iti pui in minte)

Ajungem acolo unde ne directioneaza mintea. Insa mintea insasi poate fi directionata de noi.

Multi imi spun: „Dar eu nu am o pasiune si nici o viziune, un viitor spre care sa tind. Nu am o misiune personala careia sa ma dedic.”

Raspunsul meu este: „Misiunea personala nu vine singura in viata ta, trebuie sa ti-o creezi.” Acelasi lucru se spune si despre pasiunea pe care spui ca nu o ai, si despre viziunea care iti joaca feste. Ele rareori exista de la sine, dar pot fi construite de la zero de oricare dintre noi. Este la nivel de decizie personala.

Daniel Zarnescu

Daniel Zarnescu

PS: imi cer scuze pentru cei care s-au simtit deranjati de paralela dintre un obsedat care a incercat sa il omoare pe presedintele Reagan si nebunia unui om care crede in destinul lui. Diferentele nu sunt atat de mari, doar directia este diferita.

PPS: de multe ori viata bate filmul, stiu.



Ti-a placut articolul asta?

Accesează GRATUIT două ghiduri care au dat naștere la sute de afaceri în România - studenți, angajați, freelanceri, experți de orice fel și antreprenori care și-au revoluționat modul în care își vând produsele și serviciile.

Introdu adresa de e-mail și primești GRATUIT cele două ghiduri ce te vor ajuta să câștigi bani din propria ta afacere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

44 thoughts on “„Factorul zero” – sau cum te poate ajuta putina nebunie pe drumul ales de tine

  1. Doar o secunda m-a frapat asocierea dintre obesesia unui nebun si „obsesia” unui om obsedat de dezvoltarea lui, pentru ca stiam ca este doar o parabola si asteptam sa vad pana unde ajunge comparatia. Mie mi-a placut si povestea cu blestemul capeteniei apase, chiar nu stiam de acest blestem al presedintilor americani.

  2. apropo de nebunie, acum 2 ani am hotarat sa ma reprofilez dar treptat, afacerea care o aveam imi rodea sufletul precum cancerul, am inceput sa muncesc in paralel in domeniul calculatoarelor, pentru ca rezultatele nu veneau peste noapte, am luat acum un an si jumatate decizia fulger sa deschid un fastfood, in timp ce amenajam spatiu am avut un accident de motor in care m-am facut praf, la o luna de la accident mi-am taiat ghiprul si m-am re intors la spatiul unde urma sa deschid, la o luna si jumatate, eram in carje in metro, restaurantul era deschis, a trebuit sa il inchid urgent, nu faceam fata fizic, aveam zero cunostinte in domeniu, pe langa toate astea luasem anterior si niste decizii nu tocmai potrivite. Am incuiat usa cu mancarea in frigider, nu am mai luat de acolo nici macar o furculita,am abandonat toata investitia si am plecat fara sa privesc in spate. M-am re intors la vechea mea afacere pentru a ma re pune pe picioare financiar, fastfooful si spitalul ma ruinasera, la inca o jumatate de an, intr-o alta decizie fulger am hotarat sa renunt definitiv la vechea afacere, si nici in ziua de astazi nu am mai revenit, mai lucrez foarte putin cu oamenii de suflet doare de placere, a urmat aproape un an de chinuri groaznice, in momentul de fata sunt foarte bine in sfarit am ajuns unde mi-am propus, am zile in care castig salariul mamei mele pe o luna, in 2 ani, am ajuns principalul concurent al firmelor de computere in orasul meu, sau poate ei sunt concurentii mei 😉 probabil ca nu ma voi linisti si voi tinti mai sus 🙂 poate pe plan financiar, poate pe alte planuri….

    • O lectie frumoasa de viata. Asa a trebuit sa fie.Daca ramaneai in acel restaurant pe care ti-l doreai, poate azi nu mai erai.acel accident nu a fost unul intamplator. A fost o optiune karmica pentru a te opri. Nu acela era drumul tau. Sa nu te superi de loc pe mine, este un Adevar pe care odata si o data o sa-l cunosti.Aveai altceva de facut, asa cum spui e legat DE OAMENII DE SUFLET.Aceea era calea adevarata pe care Ingerul Tau de Paza care este alaturi de tine clipa de clipa ti-o dorea din tot sufletul.Ingerul nu dorea ca TU sa faci afaceri. A te pune impotriva soartei, a destinului este cateodata o optiune personala, care de multe ori se termina cum nu se poate mai rau. Foarte rau.

    • Felicitari! asa se ajunge la visul dorit…doar prin actiune si experienta ,prin formare in front…viziunea este ca marimea actiunii vine din marimea visului! Si eu am inceput sa zbor spre un vis pus in ianuarie,ajutata si de un coch bun,inteligent…am o viziune,un ansamblu la care lucrez zi de zi,pas cu pas!

  3. Cei care se indoiesc ca ar putea fi in rolul lui Hinckley ar fi bine sa realizeze ca diferenta dintre bine si rau, nebunie si normalitate, succes sau esec este extrem de SUBTIRE!

    Ganditi-va la cate exemple cunoasteti de oameni de succes care si-au stricat intreaga cariera pentru o pasiune (nu din aia de care vorbeste Daniel in articol) pentru o femeie, pentru jocuri de noroc, pornografie, alcool, etc.

    Cu totii putem fi in locul lui Hinckley daca nu suntem atenti la noi insine si daca nu ne indreptam energia catre o pasiune pozitiva care sa ne ajute sa ne dezvoltam si sa creem.

  4. Daca ai o nebunie neastamparata inteleg ca te poti alege cu succes sau cu obsesie, depinde doar de tine. Oare, numai de tine depinde ?
    Dar daca ai o nebunie cuminte inseamna ca esti mediocru ?
    Hmm, nu sunt de accord.

    • Important este sa fii multumita cu cine esti.. Mai departe este doar teorie.
      (esti constienta ca nimeni nu a zis de mediocritate nimic in articolul asta, nu?)

      🙂

      Ca sa iti raspund si la intrebare, da, depinde numai de tine si de cum interpretezi ceea ce se intampla in jur. Fiind vorba de o perceptie a mintii, atunci depinde doar de tine ce valoare ii dai.

  5. Interesant pana la urma paralelismul tau, unde diferenta intre esecul nebunului si succesul entuziastului o face o simpla tableta de Prozac 🙂 Ma gandesc totodata ca primordial e scopul, de aceea asasinul lui JFK a ramas anonim…chiar daca o fi avut si el vreo Jodie, a lasat-o balta si glontul s-a infipt unde si cat a trebuit. Misiune indeplinita!

  6. Daniel, ti s-a intamplat vreodata sa-ti pierzi „nebunia”? Pur si simplu sa te linistesti, sa traiesti doar la modul prezent, sa simti versul ala „pentru mine viitorul inseamna simplu, maine”?

  7. Din pacate nu este nici o nebunie, este mai mult decat adevarat.Raspunsul la aceasta intrebare retorica in aparenta simpla implica aspecte atat de ample, incat spatiul unui blog, al 1000 de bloguri,ar fi relativ putin spre a demonstra folosind argumentele cele mai ezoterice cu putinta posibile.Este vorba de impactul a doua civilizatii, una ancestrala, cladita pe simbioza dintre om si natura, respectiv pe cea de-a 2-a civilizatie care utilizeaza orice, in orice conditii, fara reguli, fara arbitrii.Cei ce dirijeaza totul sunt in alt plan.Dirijarea se face vizual, mental, singurul lucru ce conteaza este distrugerea cat mai rapida al celor ce au fost. Ce a ramas dupa cultura indiana?Tornadele.Este ceea ce mai lucreaza in planul fizic, drept plata carmica pentru suferinta data.Cum se va tremina totul? nu e greu de ghicit. Orice lucru are un inceput, iar tot ce este de regula Bun, tine putin, nesperat de putin.Sunt lucruri pe care cu greu le putem constientiza. Este precum un joc Piticot, care are un traseu obligatoriu de facut. Traseul are reguli, sunt pasi obligatorii de facut.Cine nu ii face, iese din joc. Ca orice joc, are si sfarsit. De regula sunt si sfarsituri rele, care cumuleaza tot raul facut si il descarca in rezultatul final. Cand ai un parcurs de facut, ai un regulament.Acel regulament este unic, simplu.Cle 10 Porunci. Dupa acel regulament poti judeca un individ, poti judeca o Lume.Atunci cand incepi un joc, se citeste regulamentul, se da trseul, se stabilesc tintele ce le ai de facut, ca la urma sa treci la jocul urmator. Cand ti-ai ratat tintele, cand ai luat in mana fraiele unei Lumi, la urma iti doresti sa vina Apocalipsa, si nu maivine. Iti doresti ca sa mori ca un sobolan ars de te miri ce meteorit, care din pacate nu mai vine.Ratand magistral doresti sa nu mai fii de nici un fel, si observi cu amaraciune ca ceea ce era pe vremuri un vis frumos azi este un cosmar. Lumea e satula de povesti, lumea incepe sa nu te mai doreasca.Lumea incepe sa se rascoale impotriva ta, caci a strange avere faranumar-fara numar nu mai este o optiune.

  8. fascinant articolul tau, Daniel!
    L-am lecturat asa cum cu nesat. esti flamind cind citesti un roman bun si nu-l mai lasi din mina..
    Cred ca niciodata nu am citit despre o asociere mai buna: dorinta transformata in obsesie si
    care lzcreaza spre” binele tau”-ma intreb de ce lasam destul de mult ca alte ” obsesii” sa ne abata din drumul nostru.

    Idei implementate, idei cara sapa adinc si e greu sa scapam de ele. Pina intr-un punct, cind stim si infruntindu-ne temetile noastre( constienet sau nu) ne regasim in sfirsit si ne eliberam.

    Astept atit de mult momentul meu de victorie, cind pot spune” YESS!”

    Mai scrie-ne ! si te rog, tot asa!_-)

    • Multumesc,

      „Abaterile” de obicei ne aduc un beneficiu mai mare decat sa ne pastram drumul. Unii oameni au diferite frici de actiune/succes/expunere/esec (etc) si atunci inventeaza abateri 🙂

      Suntem oameni.

  9. Interesant si extrem de documentat articolul. Totusi, de la factorul zero si pana la secretul succesului personal, pasiune ori obsesie este o deloc neglijablia diferenta!

  10. Captivant articolul tau, Daniel!
    Istoria(subiectul povestii), motivatia si ”tehnica” de impletire a acestora intr-un articol care sa-l captiveze pe cititor sau 3 lectii intr-un singur articol…
    Inca o data se dovedeste ca ”pauzele” tale au un efect mai mult decat benefic (si) pentru noi …
    Multumesc!

  11. Doar ca Franklin Delano Roosvelt a murit in 1945 nu in 1940 si a fost cel mai longeviv in functie (din 1933 pana in 1945) deci le-a stricat blestemul indienilor pentru ca in 1940 nu a murit niciun presedinte in functie. 🙂

    • Sunt mai multe puncte slabe ale teoriei si asta este cel mai mic dintre ele. Roosevelt a fost ales in an cu „zero” in coada si a murit in timpul administratiei.

      Blestemul spunea ca daca esti ales in an cu zero vei muri in timpul exercitarii functiei tale, in anii urmatori (inainte sa fie numit alt presedinte).

      Primul care nu a respectat regula a fost Reagan, din punctul asta de vedere.

  12. Buna dimineata si multam de material. Pina la urma sintem ceea ce gindim si facem. Si putina nebunie in viata noastra nu strica! Asta depinde cum vrem noi sa fie..nebunie buna sau nu.

  13. Culmea nebuniei, la inceput, orice samanta sfideaza gravitatia. Fara asta nu traim.
    Daca apoi cuiva i-e greu sa-si pastreze coloana (crezul), poate totusi sa nu supere lumea.
    Conteaza CUM (te) vinzi si cum cumperi. De aici vine influenta morbida – ~blestemul~.
    Ai dreptate: ~Este la nivel de decizie personala~
    Felul cum muncesti, iubesti si platesti – iti apartine.
    ” Moartea ne arata valoarea lucrurilor – Doi oameni, unul credincios si altul necredincios, au mers in padure, spre a taia lemne. Doborand un copac, omul cel necredincios a zis:
    – Vezi, frate, asa este si cu viata noastra. Cand vine moartea ne doboara jos si s-a terminat cu noi. Auzind acest gand, omul cel credincios a zis: – O, fratele meu, nu-i adevarat ca viata noastra se termina cand vom muri. Vezi tu arborele acesta? L-am doborat, dar abia acum, dupa ce l-am taiat, se va vedea de ce este bun. Abia acum vom vedea daca este sanatos si bun, ori daca este doar bun de foc.”
    Pentru binele mediului odihniti imprimanta.

  14. Asa este.Nici pe mine nu m-a crezut nimeni niciodata.Ba chiar de mica imi stiu numele de”Nebuna” chiar auzit in Familie.Contrar tuturor acestor informatii,am reusit intotdeauna ce mi-am propus,ce-am visat.Nimeni nu a crezut in mine,dar am crezut EU.
    I-am lasat pe multi in urma,pe majoritatea.Acum se uita la mine ca la o lumina,ceva supranatural,fiind nedumeriti si rusinati in prezenta mea. Hm…din nou mi-am propus ceva maret,nebunesc si …aud”VISEZI” 🙂 acum chiar imi place sa-i aud pe cei negativisti si lipsiti de Spirit,adresandu-mi-se asa.

    Eu imi vad de treaba mea.

  15. Daca am lua cuvantul „nebunie” dupa descrierea din DEX, este foarte clar ca-i ceva negativ.
    Daca ne referim la sensul uzitat… care este nuantat de …curajul de a face ceva deosebit sau de a proceda…atipic, in acest context, cuvantul „nebun”, nu mai descrie o boala mintala.

    Pana la urma, totul pleaca de la imaginea care ne-o formam fiecare, determinati de un stimul extern. Si cat de diferite sunt emotiile generate de harta mentala proprie!!!

    Geniile, au o doza de nebunie.
    Oamenii de succes au o doza de nebunie.
    Cei care sunt consemnati in istorie… de mii de ani, la un moment dat au avut o doza de nebunie.

    Asa cum ai facut remarca, cred ca ai dreptate…iar eu prefer sa-i spun in cele mai multe cazuri, PASIUNE.

  16. Da, nebunia asta din noi ne poate face sa ajungem mai departe decat credem. Nu m-am gandit insa pana acum la extremele astea, obsesie si pasiune. Eu chiar am facut o pasiune pentru o tipa, mi-a placut de ea f mult, era dorita de multi barbati. In plus si maritata si un context care facea sa existe toate posibilitatile sa nu avem ceva noi doi. Dar cum zici in articol, eram la examen-ea era in mintea mea, eram in club-ea era in mintea mea, eram la sala de sport-ea era in mintea mea. A durat mult, insa acum am ajuns sa avem o relatie de 10 luni, o rel f pasionala, de vis, de care o sa-mi amintesc cu drag. Am in mine dramul de nebunie care ma face pasional…. si la oricine simte asta, se vede si in viata lui.

  17. Imi place stilul tau de a scrie si faptul ca la sfarsit tragi concluzii. Sunt genul de persoana care citeste un articol in zig zag dar mereu cand ajung pe blog-ul tau citesc tot fara sa-mi dau seama.
    cat despre nebunia mea… nu stiu exact care e, dar sigur exista deodata ce unii colegi si cunoscuti imi spun ca sunt nebuna:))

  18. Dari!Ce conteaza ce spun altii!Tu sa te simti bine in pielea ta!Si mie, imi spuneau niste rudenii *reduse cu 4 clase* bolunda* adica nebuna!Daca am fi analizat dupa fapte dintre noi doua, nu eu, eram bolunda!Oricum eu ma simt o persoana aparte fata de ceilalti mereu m am simtit asa!Mi a placut articolul e fain!Multumesc.Eu ma simt bine in pielea mea asa *bolunda simpatica* precum sunt. Si n am de dat socoteala nimanui pe acest pamant!

  19. Buna seara si multam de articol. Putintica nebuine in viata nu strica – asta daca nu face rau celor din jur. Zilele trecute am luat ca idee de vacanta – citeva zile – zona Neamtului. Si intre altele Cheile Bicazului mers pe jos. Ghicesti care a fost reactia celor din jur, nu? Esti nebuna!!!!! Ce a urmat a fost de vis – tot ce e mai rau si mai tenebros mi se putea intimpla!!!! Sa iti mai spun ceva – mi-a fost frica de inaltime ma urcam pe un scaun si imi tremurau picicoarele ingrozitor.Anul trecut „m-am dat” cu tot ce tinea de inaltime – telegondola la mare, la munte, telecabina oriunde gaseam si le cautam sa fii sigur de asta. Si de fiecare data am fost doar eu si cu mine. Fara sa iau pe cineva cunoscut sa ma tina de mina. Crede-ma am indraznit sa fac ceva pentru mine. Dupa multa vreme am vazut ca se poate, doar sa vrei. Si am reusit. Si pentru asta iti multumesc.

  20. Citind articolul m-a captivat atat de tare, incat pe la jumatate am uitat complet ca sunt pe Construim Imperii :)) Foarte profund si motivant. Felicitari Daniel!

  21. Cred ca putina nebunie nu strica in unele momente.Pana la urma au fost momente in istorie care au fost posibile doar datorita „nebuniei” unor oameni.Aceste momente au reprezentat progresul.
    Pana la urma asta inseamna nebunia in sensul bun:momente de descoperire si iesire din anonimat.

  22. Nebunia are nevoie de etica pentru a putea fi definita.
    Daca nebunia se incadreaza si cadreaza cu normele morale impuse de societate avem de multe ori de a face cu genialitatea.
    In caz contrar vorbim de boli mentale si de ingeri ai raului.

  23. Si eu cred la fel, ca omul era bolnav mintal. Si eu am fost obsedat de unele fete mai demult si am facut cateva gesturi prostesti, dar apoi am inteles, mi-am cerut scuze si am invatat din greseli. Pasiunea e cu totul altceva. Aici ce spui tu este un caz patologic in opinia mea, dovada ca omul a si fost internat la nebuni.